Modul în care percepi propria sănătate poate prezice speranța ta de viață, arată un studiu pe termen lung

Percepția asupra propriei sănătăți se dovedește a fi un indicator puternic al longevității, conform unui studiu de amploare care a urmărit peste 6.000 de adulți timp de aproape trei decenii.

Studiul, publicat în 2016 în revista Psychological Science, a analizat modul în care participanții își evaluau propria stare de sănătate și a comparat această percepție cu indicatorii medicali clasici, precum tensiunea arterială, nivelul colesterolului sau obiceiurile legate de fumat și consumul de alcool.

Detalii despre cercetare

Participanții, cu vârste între 41 și 93 de ani la începutul studiului, au fost monitorizați între 1983 și 2012. Pe lângă datele medicale, au fost evaluate și obiceiurile de viață, funcțiile cognitive și dificultățile întâmpinate în activitățile zilnice.

În total, au fost luați în calcul 65 de factori relevanți pentru riscul de mortalitate, iar rezultatele au arătat că percepția subiectivă asupra sănătății a fost cel mai puternic predictor al duratei de viață.

Percepția sănătății, un indicator surprinzător

Persoanele care se considerau sănătoase au avut, în medie, o speranță de viață mai mare decât cele care își evaluau sănătatea ca precară, chiar și în condițiile în care indicatorii medicali obiectivi nu sugerau diferențe majore.

Această legătură a rămas semnificativă și după ajustarea pentru alți factori de risc, ceea ce indică o influență reală a modului în care oamenii își percep propria stare de sănătate.

Confirmări din alte cercetări

Rezultatele sunt susținute și de alte studii, inclusiv unul realizat în 2017 de Universitatea Stanford, care a evidențiat că percepția negativă asupra activității fizice este asociată cu o speranță de viață mai scurtă, indiferent de nivelul real al activității.

Specialiștii consideră că această legătură poate fi explicată prin mecanisme precum efectul placebo sau influența indirectă asupra comportamentului, persoanele cu o percepție pozitivă asupra sănătății adoptând mai ușor obiceiuri benefice.

Limitele interpretării și concluziile experților

Deși optimismul și atitudinea pozitivă pot contribui la sănătatea cardiovasculară și reducerea stresului, cercetătorii avertizează că acestea nu garantează o viață mai lungă și nu pot compensa factori majori de risc precum bolile cronice sau condițiile socio-economice.

Persoanele cu afecțiuni fizice sau psihice nu trebuie reduse la o simplă problemă de percepție, iar modul în care cineva își evaluează sănătatea trebuie interpretat în contextul complex al interacțiunii dintre biologie, comportament și mediul social.