Peste 60% dintre oameni folosesc inteligența artificială pentru sănătatea mintală, deși aproape jumătate sunt nemulțumiți de sfaturile primite

Tot mai mulți oameni din întreaga lume folosesc inteligența artificială pentru sprijin în sănătatea mintală, pe fondul creșterii cazurilor de anxietate, stres și depresie. Un studiu realizat de AXA și IPSOS, în 18 țări, între ianuarie și februarie 2026, ne arată că peste 60% dintre respondenți apelează la chatboți pentru sfaturi psihologice.

Peste 60% dintre oameni folosesc inteligența artificială pentru sănătatea mintală, deși aproape jumătate sunt nemulțumiți de sfaturile primite

Pe fondul creșterii la nivel mondial a cazurilor de anxietate, stres și depresie, tot mai multe persoane apelează la inteligența artificială pentru sprijin în gestionarea problemelor de sănătate mintală. Un nou sondaj arată că peste șase din zece oameni folosesc chatboți bazați pe inteligență artificială pentru a solicita sfaturi și îndrumare în acest domeniu, chiar dacă există numeroase îngrijorări legate de calitatea și utilitatea recomandărilor primite.

Potrivit celui mai recent Raport anual privind sănătatea minții, realizat de AXA și IPSOS, 68% dintre respondenți sunt afectați de anxietate, stres sau depresie, chiar și în forme ușoare. Situația este și mai accentuată în rândul tinerilor cu vârste între 18 și 24 de ani, unde procentul ajunge la 85%. În același timp, deși peste 60% dintre participanți au declarat că folosesc inteligența artificială pentru sfaturi legate de sănătatea mintală, 45% dintre aceștia s-au declarat nemulțumiți de răspunsurile și recomandările primite.

Studiul a fost realizat de compania de asigurări de sănătate AXA, în colaborare cu firma internațională de cercetare de piață IPSOS. Cercetarea s-a bazat pe interviuri desfășurate între 12 ianuarie și 16 februarie 2026, la care au participat 19.000 de adulți cu vârste cuprinse între 18 și 75 de ani din 18 țări.

Rezultatele au arătat că 46% dintre respondenți se confruntă în prezent sau s-au confruntat recent cu dificultăți de ordin emoțional și psihologic. Cel mai frecvent sentiment raportat a fost cel de descurajare și tristețe, menționat de 65% dintre participanții la sondaj.

43% dintre tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani se confruntă cu forme severe de anxietate, stres sau depresie

Analiza pe grupe de vârstă a evidențiat faptul că tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani se confruntă cu cele mai mari provocări în ceea ce privește sănătatea mintală. Aproximativ 43% dintre aceștia au fost considerați potențial afectați de depresie, anxietate sau stres în forme severe ori foarte severe, un procent aproape dublu față de media globală, care se situează la 26%.

Studiul a arătat, de asemenea, că această categorie de vârstă se remarcă printr-o abordare diferită a problemelor de sănătate mintală. Tinerii sunt mai deschiși să discute despre dificultățile emoționale cu care se confruntă, caută mai frecvent ajutor și utilizează într-o măsură mai mare diverse instrumente și resurse pentru a-și gestiona starea psihică.

Potrivit lui Khaled El Shaarany, directorul departamentului de sănătate și prevenție din cadrul AXA, monitorizarea evoluției acestei generații va fi esențială în anii următori. El subliniază că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înțelege mai bine cauzele acestor tendințe, însă consideră că utilizarea excesivă a ecranelor și dependența tot mai mare de tehnologie pot contribui la accentuarea izolării sociale și a sentimentului de singurătate în rândul tinerilor.

„Cu siguranță, există o mulțime de studii care trebuie făcute în acest sens, dar nu este nevoie de mult pentru a ne imagina că utilizarea agravată a ecranelor și dependența tot mai mare de tehnologie generează mai multă izolare, mai multă singurătate în această generație tânără”, a declarat El Shaarany.

Două treimi dintre respondenți afirmă că utilizarea ecranelor le afectează somnul, concentrarea și activitatea fizică

Studiul identifică utilizarea excesivă a ecranelor și a tehnologiei drept unul dintre principalii factori care contribuie la deteriorarea sănătății mintale. Potrivit datelor colectate, respondenții petrec, în medie, 5,1 ore pe zi în fața ecranelor, fără a lua în calcul timpul dedicat activităților profesionale, studiului sau utilizării dispozitivelor în weekend.

Nivelul de utilizare a ecranelor diferă semnificativ de la o țară la alta. Cele mai ridicate valori au fost înregistrate în Thailanda și Filipine, unde oamenii petrec în medie 6,4 ore pe zi în fața dispozitivelor digitale. La polul opus se află Japonia și Elveția, cu medii de 4,2, respectiv 4,1 ore pe zi.

Consecințele acestui comportament sunt resimțite de majoritatea participanților la sondaj. Aproximativ 66% dintre respondenți au declarat că utilizarea ecranelor le afectează viața de zi cu zi cel puțin într-o măsură moderată. Printre efectele cel mai frecvent menționate se numără reducerea calității somnului, dificultățile de concentrare și scăderea nivelului de activitate fizică. Pentru 39% dintre participanți, impactul utilizării ecranelor a fost considerat extrem.

Sophie Morin, director de cont în cadrul IPSOS Public Affairs, a subliniat că oamenii sunt conștienți de efectele pe care timpul petrecut în fața ecranelor le are asupra vieții lor. Potrivit acesteia, mai mult de o treime dintre respondenți consideră că utilizarea excesivă a tehnologiei contribuie la accentuarea izolării sociale și a sentimentului de singurătate.

„Oamenii recunosc că utilizarea ecranelor le afectează mai multe aspecte ale vieții, mai mult de o treime afirmând că aceasta crește izolarea socială”, a adăugat Morin.

38% dintre pacienți au mai multă încredere în inteligența artificială decât în specialiștii medicali

Studiul a evidențiat existența mai multor obstacole care împiedică accesul persoanelor la servicii de sănătate mintală, printre care costurile ridicate și lipsa timpului necesar pentru a solicita ajutor specializat. Potrivit lui Morin, situația este îngrijorătoare deoarece 43% dintre persoanele care se confruntă cu dificultăți emoționale au declarat că nu au beneficiat de sprijin profesional în ultimele 12 luni. Unul dintre principalele motive este faptul că mulți dintre aceștia consideră că nu au nevoie de asistență medicală, peste un sfert dintre respondenți afirmând că problemele lor nu justifică apelarea la un specialist.

„Ceea ce este îngrijorător este faptul că, printre persoanele care se confruntă cu dificultăți, 43% dintre ele raportează că nu au primit ajutor profesional în ultimele 12 luni, iar această cifră este destul de alarmantă. Nu au solicitat ajutor deoarece mulți dintre ei, totuși mai mult de un sfert, cred că nu este nevoie de asistență medicală”, a completat Morin.

În acest context, pe lângă serviciile profesionale de sănătate mintală, oamenii recurg din ce în ce mai mult la metode de autogestionare a stării psihice. Activitatea fizică, discuțiile cu familia și prietenii, precum și utilizarea instrumentelor bazate pe inteligență artificială se numără printre cele mai frecvente soluții adoptate. Aproximativ 63% dintre participanții la studiu au declarat că folosesc platforme de inteligență artificială, precum ChatGPT și alți chatboți similari, pentru a obține informații sau sfaturi legate de sănătatea mintală.

Datele cercetării arată, de asemenea, că aproximativ 38% dintre respondenți au mai multă încredere în platformele de inteligență artificială decât în profesioniștii din domeniul sănătății mintale. Acest lucru se întâmplă chiar dacă majoritatea utilizatorilor au recunoscut că nu sunt pe deplin mulțumiți de răspunsurile oferite de aceste sisteme. Khaled El Shaarany, directorul departamentului de sănătate și prevenție din cadrul AXA, consideră că inteligența artificială nu trebuie privită exclusiv ca un factor negativ în acest domeniu. El subliniază că astfel de instrumente sunt disponibile permanent, sunt gratuite și pot oferi o formă de sprijin imediat persoanelor care se confruntă cu stări dificile în momente în care nu au acces la alte surse de ajutor.

Potrivit acestuia, posibilitatea de a interacționa cu un sistem disponibil non-stop poate avea o importanță deosebită pentru persoanele care se simt singure sau copleșite emoțional. Cu toate acestea, El Shaarany avertizează că utilizarea chatboturilor pentru sprijin psihologic nu trebuie confundată cu asistența medicală specializată. El atrage atenția că platformele generale de inteligență artificială, precum ChatGPT sau Gemini, nu au fost concepute pentru a înlocui evaluarea și tratamentul oferite de profesioniști.

Pentru a ilustra riscurile, expertul oferă exemplul unui adolescent care se confruntă cu anxietate, palpitații sau îngrijorări legate de ritmul cardiac și solicită explicații unui sistem de inteligență artificială. Acesta ar putea primi o listă extinsă de cauze posibile, inclusiv afecțiuni grave, informații care, deși pot fi corecte din punct de vedere științific, riscă să amplifice anxietatea persoanei în loc să o reducă. Din acest motiv, El Shaarany consideră că platformele de inteligență artificială utilizate în domeniul sănătății mintale trebuie să includă mecanisme de siguranță capabile să identifice semnalele de alarmă, să recunoască situațiile care necesită intervenție medicală și să faciliteze direcționarea utilizatorilor către profesioniștii potriviți.

„Trebuie să fim extrem de atenți să nu descriem IA ca fiind un lucru oribil pentru sănătatea mintală. Este foarte important pentru noi să insistăm asupra acestui lucru, deoarece IA este disponibilă 24/7, este gratuită și este acolo pe telefonul tău atunci când ești singur la ora 23:00 sau 1:00 în camera ta și nu te simți bine. Imaginați-vă că sunteți adolescent, aveți anxietate, palpitații sau sunteți îngrijorat de ritmul cardiac și întrebați inteligența artificială ce ar putea fi. Răspunsul ar putea fi o listă de 20 de cauze posibile, unele dintre ele foarte grave. Acest lucru nu vă va ajuta cu anxietatea, chiar dacă informațiile în sine pot fi corecte din punct de vedere științific”, a spus El Shaarany.