Oboseala lovește după-amiaza la birou. Specialiștii spun ce schimbări simple cresc energia angajaților

Oboseala resimțită în jurul orei 15:00 afectează zilnic un număr mare de angajați care lucrează în mediul de birou. Specialiștii atrag atenția că problema nu este provocată doar de ritmul de lucru, ci și de alimentație, lipsa mișcării, hidratarea insuficientă și expunerea redusă la lumină naturală. Potrivit recomandărilor formulate de tehnicianul nutriționist Cori Grămescu, atât angajații, cât și companiile pot adopta măsuri simple care susțin nivelul de energie și productivitatea pe parcursul întregii zile.

Oboseala de după prânz poate fi redusă prin schimbări în organizarea zilei de lucru

Oboseala care apare în a doua parte a programului nu reprezintă doar un disconfort temporar, ci poate influența capacitatea de concentrare, randamentul profesional și starea generală de bine a angajaților. Specialiștii explică faptul că această scădere a energiei este determinată de mai mulți factori care acționează simultan și care pot fi controlați prin modificarea unor obiceiuri zilnice.

Potrivit tehnicianului nutriționist Cori Grămescu, alimentația bogată în zahăr și carbohidrați rafinați, sedentarismul, stresul prelungit, lipsa luminii naturale, consumul insuficient de apă și excesul de cafea contribuie la apariția senzației de epuizare în a doua parte a zilei.

„Energia nu vine din a patra cafea, ci este produsă constant de organism atunci când îi oferim condițiile potrivite. De multe ori, diferența dintre o zi productivă și una în care ne simțim epuizați este dată de câteva obiceiuri simple, repetate zilnic”, explică specialistul.

Ce măsuri pot lua companiile pentru a combate oboseala angajaților

Pe lângă responsabilitatea fiecărei persoane de a adopta un stil de viață echilibrat, angajatorii pot contribui la crearea unui mediu de lucru care să sprijine sănătatea și performanța echipelor prin intervenții ușor de implementat.

Printre recomandările formulate de specialist se numără încurajarea pauzelor scurte de mișcare pe parcursul zilei, facilitarea accesului la lumină naturală sau amenajarea spațiilor astfel încât angajații să petreacă mai mult timp în exterior, promovarea unor opțiuni alimentare echilibrate în cantine ori în programele de wellbeing și dezvoltarea unor sesiuni de informare privind somnul, alimentația și gestionarea stresului.

Datele invocate de specialist arată că doar câteva minute de mișcare efectuate la fiecare oră pot contribui la un control mai bun al glicemiei și la menținerea nivelului de energie. În același timp, expunerea la lumină naturală în prima parte a zilei ajută la reglarea ritmului circadian și poate îmbunătăți calitatea somnului.

Miturile despre energie și cele trei obiceiuri recomandate de specialist

În mediul corporate continuă să circule numeroase idei potrivit cărora anumite soluții ar elimina rapid senzația de oboseală, însă acestea nu sunt susținute de dovezi științifice solide, avertizează Cori Grămescu.

Printre cele mai răspândite convingeri se numără ideea că postul intermitent oferă automat mai multă energie, că mesele pregătite acasă sunt întotdeauna sănătoase sau că suplimentele alimentare pot compensa lipsa somnului și sedentarismul. În realitate, studiile citate de specialist indică faptul că nivelul de energie depinde în principal de calitatea alimentației, durata și calitatea somnului, activitatea fizică regulată și modul în care este gestionat stresul.

Pentru reducerea senzației de oboseală, specialistul recomandă integrarea în rutina zilnică a trei obiceiuri cu impact ridicat și costuri reduse: un prânz bazat pe proteine și fibre pentru evitarea fluctuațiilor glicemiei, cel puțin 10 minute de expunere la lumină naturală dimineața și pauze regulate de mișcare, completate de o plimbare de 20-30 de minute după cină.

Potrivit lui Cori Grămescu, adoptarea constantă a acestor măsuri poate contribui la îmbunătățirea concentrării, reducerea senzației de epuizare și creșterea productivității, fără modificări radicale ale stilului de viață. În acest context, specialiștii arată că investițiile în programele de wellbeing nu mai reprezintă doar beneficii suplimentare pentru angajați, ci instrumente prin care organizațiile pot susține performanța și retenția personalului.