Sistemul Energetic Național trece de la excedent la deficit în câteva ore. România ajunge să importe peste 2.000 MW la vârful de consum

Sistemul Energetic Național a trecut, miercuri, de la un export net de aproximativ 2.000 MW la un import de peste 2.000 MW, pe fondul scăderii producției fotovoltaice și al funcționării centralei nucleare de la Cernavodă cu un singur reactor. Datele publicate de Transelectrica arată că oscilația s-a produs între orele prânzului și intervalul de seară, când consumul de energie a crescut semnificativ. Evoluția evidențiază limitele actuale ale sistemului, în special în ceea ce privește lipsa capacităților de stocare și dependența de importuri în perioadele de consum ridicat.

Sistemul Energetic Național a trecut de la un export de 2.000 MW la un import de peste 2.000 MW în mai puțin de nouă ore

Sistemul Energetic Național a înregistrat variații majore ale balanței de energie într-un interval de numai câteva ore, potrivit datelor furnizate de Transelectrica. Evoluția reflectă modul în care funcționează rețeaua în condițiile în care Reactorul 1 al Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă este oprit din cauza lipsei apei necesare răcirii, iar producția de energie depinde într-o măsură importantă de sursele fotovoltaice.

Între orele 12:00 și 20:30, diferența dintre situația din sistem a depășit 4.100 MW. La mijlocul zilei, în intervalul 11:50 – 12:00, producția internă de energie electrică era de peste 6.600 MW, în timp ce consumul național se situa la aproximativ 4.590 MW.

În același interval, producția de energie din surse fotovoltaice a ajuns la aproximativ 2.550 MW, reprezentând mai mult de jumătate din necesarul intern de consum. Excedentul de energie a permis României să înregistreze un export net de aproximativ 2.000 MW.

Producția solară și funcționarea unui singur reactor nuclear au schimbat complet balanța energetică

În perioada de maximă producție solară, centrala nucleară de la Cernavodă furniza în Sistemul Energetic Național aproximativ 1.102 MW, corespunzător funcționării unui singur reactor. În același timp, producția hidro era menținută la aproximativ 354 MW.

Situația s-a modificat însă odată cu apropierea serii. Pe măsură ce soarele a apus, producția fotovoltaică a scăzut treptat până la zero în jurul orei 20:30, în timp ce consumul național a continuat să crească, depășind pragul de 6.800 MW.

Reducerea cu peste 2.500 MW a producției din surse solare, suprapusă peste lipsa energiei care ar fi fost furnizată de Reactorul 1 de la Cernavodă, a generat un deficit important de producție internă.

Creșterea producției din hidro, gaz și cărbune nu a acoperit consumul de seară

Operatorii au majorat producția din hidrocentrale, care a urcat în intervalul 1.600 – 1.800 MW, iar centralele pe gaze naturale și cărbune au continuat să livreze energie în sistem. Totuși, aceste creșteri nu au fost suficiente pentru a acoperi nivelul ridicat al consumului din intervalul de seară.

În aceste condiții, balanța Sistemului Energetic Național s-a inversat complet. De la un export net de aproximativ 2.000 MW în jurul prânzului, România a ajuns să importe aproximativ 2.100 MW în jurul orei 20:30.

Diferența este semnificativă și din perspectiva costurilor. Dacă în intervalul prânzului prețul energiei electrice tinde spre zero, datorită producției fotovoltaice ridicate, importurile necesare în orele de vârf sunt realizate la prețuri de aproximativ 200 euro/MWh.

Lipsa stocării și dependența de importuri rămân principalele vulnerabilități ale SEN

Oscilația de peste 4.000 MW înregistrată între prânz și seară evidențiază mai multe vulnerabilități structurale ale Sistemului Energetic Național.

În primul rând, excedentul de energie produs în timpul zilei din surse fotovoltaice nu poate fi valorificat ulterior din cauza capacităților insuficiente de stocare. Energia disponibilă la prânz nu poate fi păstrată pentru intervalele în care producția solară dispare, iar consumul crește.

În al doilea rând, lipsa celor aproximativ 700 MW care ar fi fost furnizați de Reactorul 1 reduce semnificativ cantitatea de energie produsă în bandă și disponibilă permanent în sistem.

Totodată, datele arată că Sistemul Energetic Național nu mai poate acoperi integral vârful de consum din resurse interne. Deficitul de producție din orele de seară este compensat prin importuri de energie de pe piețele regionale interconectate, ceea ce accentuează dependența României de disponibilitatea și prețurile energiei din statele vecine.