Adrian Zuckerman avertizează asupra proiectelor nucleare din România. Deciziile de la Nuclearelectrica pot afecta securitatea națională

Adrian Zuckerman, fost ambasador al Statelor Unite în România, susține că modul în care sunt gestionate marile investiții nucleare ale țării riscă să compromită una dintre cele mai importante oportunități strategice din sectorul energetic. Într-un editorial publicat de DC News, acesta afirmă că întârzierile și schimbările de direcție de la Nuclearelectrica au blocat proiecte esențiale și au creat vulnerabilități cu implicații economice și de securitate națională. Fostul diplomat consideră că România ar trebui să prioritizeze finalizarea reactoarelor de la Cernavodă înainte de a continua investițiile în reactoarele modulare mici de la Doicești.

Adrian Zuckerman susține că deciziile de la Nuclearelectrica au blocat proiectele strategice ale României

Adrian Zuckerman afirmă că România traversează o perioadă economică dificilă, în care costurile ridicate ale energiei și administrarea ineficientă a unor companii de stat afectează atât finanțele publice, cât și perspectivele de dezvoltare ale țării. În opinia sa, problema nu se rezumă la pierderea unor sume importante de bani, ci și la ratarea unor investiții care ar fi putut consolida independența energetică a României.

În editorialul pentru DC News, fostul ambasador arată că, dintre cele aproximativ 1.400 de entități de stat, puține sunt administrate eficient și reușesc să genereze profit real. El oferă exemple precum Transelectrica, unde susține că mare parte din infrastructură este învechită, dar și Tarom sau CFR, pe care le consideră exemple cunoscute de management deficitar.

În același context, Adrian Zuckerman atrage atenția că Nuclearelectrica nu a fost analizată suficient din perspectiva modului în care și-a gestionat proiectele strategice, deși compania administrează infrastructura nucleară a României.

„În contextul actual al unor condiții economice extrem de dificile și al costurilor ridicate energetice, este foarte frustrant să observăm cum guvernul României continuă să permită unor entități de stat prost administrate și opace să irosească activele țării. Nu este vorba doar despre miliardele de euro care sunt risipite sau deturnate, ci și despre pierderea altor miliarde care nu mai sunt realizate”.

Fostul ambasador avertizează că problema depășește sfera performanței financiare și poate avea implicații asupra securității naționale.

„Nu este doar o problemă de profitabilitate, ci poate reprezenta și un risc de securitate națională. Este remarcabil că i s-a permis să gestioneze — sau să gestioneze defectuos — proiectele nucleare ale României timp de ani de zile”, a scris Adrian Zuckerman.

Acesta amintește că, la sfârșitul anului 2020, existau planuri pentru construirea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă și pentru retehnologizarea Unității 1, proiecte estimate la 8-9 miliarde de dolari și susținute inclusiv printr-o finanțare de până la 7 miliarde de dolari din partea EXIM US. Potrivit fostului ambasador, noile reactoare ar fi adăugat peste 2.800 MW în sistemul energetic național, echivalentul a aproximativ 42% din consumul de energie electrică al României.

Adrian Zuckerman susține însă că, după anul 2021, proiectele au început să sufere modificări succesive, contractorii au părăsit șantierele deoarece nu au fost plătiți, iar investițiile au intrat într-o perioadă de stagnare. În același timp, spune el, Nuclearelectrica și-a orientat atenția către dezvoltarea proiectului SMR de la Doicești, deși existau avertismente privind lipsa resurselor financiare și umane necesare pentru derularea simultană a ambelor investiții.

Fostul ambasador critică proiectul SMR de la Doicești și cere prioritizarea reactoarelor de la Cernavodă

În analiza sa, Adrian Zuckerman susține că proiectul reactoarelor modulare mici de la Doicești ridică numeroase semne de întrebare din punct de vedere economic, chiar dacă este considerat unul dintre cele mai avansate proiecte de acest tip din Europa.

El arată că investiția este estimată la aproximativ 6 miliarde de dolari, însă centrala ar urma să producă doar 450 MW, mai puțin decât vechea termocentrală amplasată pe același teren. Totodată, afirmă că atât costurile de construcție, cât și cele de producție ale energiei sunt considerabil mai mari decât în cazul reactoarelor de la Cernavodă sau al altor surse de energie.

„Cea mai surprinzătoare parte a proiectului SMR este că are în prezent un cost estimat de 6 miliarde de dolari și, dacă va fi finalizat, va produce doar 450 MW. Aceasta este mai puțin decât centrala pe cărbune existentă anterior pe același amplasament, care producea 600 MW. (…) Singura modalitate de a comercializa această energie ar fi prin subvenționarea diferenței de către guvernul României”, a scris Adrian Zuckerman.

Fostul ambasador recunoaște că proiectul Doicești a înregistrat progrese tehnice și că tehnologia NuScale este pregătită pentru implementare, însă consideră că aceste elemente nu sunt suficiente pentru a garanta succesul investiției.

Potrivit acestuia, lipsesc în continuare un pachet complet de finanțare bancabil, un contract EPC finalizat și o structură contractuală stabilă, iar proiectul depinde încă de sprijin financiar extern, inclusiv din partea unor instituții susținute de Guvernul Statelor Unite.

Adrian Zuckerman mai afirmă că modelul economic al reactoarelor modulare mici presupune costuri estimate între 90 și 140 euro/MWh, ceea ce ar necesita un mecanism de sprijin de tip Contract for Difference (CfD), evaluat la aproximativ 100-130 euro/MWh pentru ca proiectul să devină viabil comercial.

În plus, fostul diplomat apreciază că amplasamentul de la Doicești nu este cel mai avantajos din perspectiva consumului de energie, întrucât principalele centre de cerere sunt în zona Bucureștiului și în marile platforme industriale. În opinia sa, o locație mai apropiată de aceste centre ar reduce costurile de transport și ar facilita integrarea în sistemul energetic.

Adrian Zuckerman consideră că întârzierile repetate ale reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, precum și riscurile care planează asupra retehnologizării Unității 1, reflectă o problemă mai amplă privind capacitatea României de a implementa proiecte strategice complexe.

„Programul nuclear al României reflectă o problemă mai largă de execuție: dificultatea de a livra proiecte majore la timp”.

În final, fostul ambasador susține că România ar trebui să își concentreze resursele asupra finalizării proiectului Cernavodă, iar ulterior să reevalueze, într-un proces transparent și obiectiv, oportunitatea și amplasamentul unui reactor modular mic.

„România ar trebui să se concentreze în primul rând pe finalizarea proiectului Cernavodă și abia apoi să reevalueze necesitatea și locația unui SMR, într-un mod transparent și obiectiv”.

Adrian Zuckerman avertizează că, în forma actuală, România are simultan două proiecte nucleare majore fără termene realiste de finalizare și fără o strategie clară de implementare, situație care, în opinia sa, trebuie corectată prin decizii de management și investiții mai bine fundamentate.