Petrișor Peiu critică investițiile de la Doicești și Cernavodă. Sunt nesustenabile din punct de vedere economic: Nu ştiu cum va ieşi ţara din această situaţie complicată

Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, avertizează că România riscă să cheltuie zeci de miliarde de dolari pe proiecte nucleare majore realizate fără strategie clară și fără fundament economic. Acesta face referire în special la proiectul SMR de la Doicești și la reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, despre care afirmă că ar putea împovăra semnificativ bugetul național.

Petrișor Peiu subliniază că guvernele din ultimii ani au ignorat realitatea tehnică și financiară, transformând sectorul energetic într-un sistem haotic, dominat de promisiuni politice și investiții incerte. Peiu susține că proiectele ar fi fost promovate prin decizii politice fără o evaluare corectă a riscurilor economice și tehnologice.

Petrișor Peiu acuză clasa politică de decizii greșite în domeniul energiei nucleare

Senatorul afirmă că România ar putea ajunge să suporte proiecte în valoare totală de aproape 20 de miliarde de dolari, ceea ce ar depăși capacitatea financiară actuală a țării. El susține că în cazul proiectului SMR de la Doicești, aproximativ 7 miliarde de dolari ar urma să fie împrumutate de la parteneri americani în cadrul unui contract de 9-10 miliarde de dolari.

În acest context, Peiu consideră că există riscul apariției unui arbitraj internațional dacă România nu respectă contractul, ceea ce ar putea genera tensiuni cu Statele Unite, partener strategic al țării.

„Timp de cinci ani, politicienii noştri au vândut iluzii atât propriilor cetăţeni, cât şi statului american. Ei s-au angajat să facă ceea ce nu puteau sau nu ştiau să facă. Minciuni după minciuni, doar pentru a-şi cumpăra câte o fotografie la Washington”, afirmă Peiu.

El susține că reactoarele propuse ar produce o cantitate de energie comparabilă cu alternative mult mai ieftine, precum centralele pe gaz sau hidrocentralele cu pompaj invers, care ar costa semnificativ mai puțin.

„Pe scurt, problema este aşa: dacă realizăm contractul, nu ştim nici câţi bani vom cheltui, nici dacă vom avea o nouă centrală nucleară la Doiceşti. Mai mult, dacă totuşi vom construi centrala, ea va furniza cam tot atâta energie cât ar fi furnizat o centrală pe gaz, care ar fi costat de 20 de ori mai puţin, sau una hidro cu pompaj invers, care ar fi costat de 10 ori mai puţin. Dacă nu îndeplinim contractul, ne vom trezi cu un arbitraj internaţional, cu mici şanse de câştig, plus un diferend uriaş cu SUA, partenerul strategic”, subliniază liderul senatorilor AUR.

Petrișor Peiu pune responsabilitatea pentru situația actuală pe mai mulți foști și actuali lideri politici

Petrișor Peiu pune responsabilitatea pentru situația actuală pe mai mulți foști și actuali lideri politici, inclusiv Ludovic Orban, Florin Cîțu, Nicolae Ciucă, Marcel Ciolacu și Ilie Bolojan, precum și pe mai mulți miniștri ai Energiei, între care Virgil Popescu, Sebastian Burduja și Bogdan Ivan.

El afirmă că aceștia ar fi promovat proiecte fără fundament tehnic solid și ar fi generat angajamente externe costisitoare, în special în relația cu partenerii americani.

„Pur şi simplu, politicienii au ignorat realitatea tehnică, ştiinţifică şi economică, crezând că astfel îşi vor cuceri sprijinul american pentru propriile cariere politice. Problema energetică nucleară a României este complicată, atât pentru posibilele reactoare 3 şi 4 de la Cernavodă, cât şi pentru mini-reactoarele nucleare (SMR)”, mai spune Petrișor Peiu.

România utilizează la Cernavodă reactoare diferite de majoritatea reactoarelor din lume

Senatorul explică faptul că România utilizează la Cernavodă reactoare de tip CANDU, mai exact „pressurized heavy-water reactor”, diferite de majoritatea reactoarelor din lume, care sunt de tip „pressurized water reactor”.

Diferențele tehnice, spune el, sunt semnificative: reactoarele CANDU folosesc uraniu natural și apă grea, în timp ce reactoarele PWR utilizează uraniu îmbogățit și apă obișnuită. De asemenea, reactoarele PWR ar avea puteri mai mari și perioade mai lungi între alimentări.

El susține că la nivel global există 26 de reactoare CANDU funcționale, dintre care două în România, iar ultimele unități de acest tip au fost conectate la rețea în urmă cu mai multe decenii în mai multe țări. Ultimul reactor CANDU conectat la rețea în România este cel de la Cernavodă, din 2007.

Peiu ridică întrebări privind capacitatea industriei canadiene de a construi noi reactoare CANDU, având în vedere că nu au mai fost livrate proiecte de acest tip de mult timp.

„Diferenţele sunt foarte mari: reactoarele CANDU de la Cernavodă funcţionează cu combustibil pe bază de uraniu natural, cu 0,7% din masă izotopul U-235, şi au agent de răcire apă grea, în vreme ce reactoarele PWR, construite de marile puteri, SUA, Franţa şi URSS/Rusia, funcţionează cu uraniu îmbogăţit, cu 3-5% U-235, şi cu agent de răcire apă normală. Funcţionarea reactoarelor PWR este mai economicoasă, ele având o putere netă mai mare, între 800 şi peste 1.000 MW, decât cele CANDU, de 600-700 MW, şi fiind alimentate doar la 18-24 de luni, în vreme ce reactoarele CANDU se alimentează mult mai frecvent. Problema noastră aici este următoarea: în lume sunt funcţionale 26 de reactoare CANDU, 17 în Canada, 3 în Coreea, 1 în Argentina, 2 în China, 1 în India şi 2 în România, plus 18 reactoare derivate CANDU construite în India. Ultimul reactor CANDU propriu-zis conectat la reţea datează din 1994 în Coreea, din 1990 în India, din 1985 în Canada, din 1981 în Argentina, din 2003 în China şi din 2007 în România”, argumentează senatorul AUR.

Proiectul de la Doicești necesită costuri mult mai mari decât proiectele de serie

În ceea ce privește mini-reactoarele modulare (SMR), proiectul de la Doicești este descris ca un prototip „First-of-a-Kind”, ceea ce ar implica costuri mult mai mari decât proiectele de serie.

El susține că astfel de proiecte pot avea costuri de 2 până la 5 ori mai mari și finanțări mai scumpe, cu dobânzi estimate între 8% și 12%, comparativ cu proiectele energetice mature.

„Ceea ce vrea NuScale să vândă la Doiceşti este un cap de serie, un prototip sau FOAK, „First-of-a-Kind”, care costă, de obicei, de 2 până la 5 ori mai scump decât un produs de serie, numit NOAK, „Nth-of-a-Kind”. Mai grav, proiectele nucleare FOAK se finanţează cu rate ale dobânzii de 8 până la 12% pe an, din cauza primelor de risc, comparativ cu 3 până la 5% pentru tehnologiile cunoscute. Ca exemplu, costurile de producţie a energiei solare au scăzut cu 89% între 2010 şi 2020. Costurile energiei eoliene au scăzut cu 70% în aceeaşi perioadă”, explică Petrişor Peiu.

De asemenea, investițiile pe MW ar fi de 2-3 ori mai mari decât în cazul centralelor nucleare clasice, iar costul energiei produse ar depăși 100 USD/MWh, nivel comparabil cu centralele pe cărbune și mai mare decât cel al centralelor nucleare tradiționale.

Peiu mai afirmă că surse regenerabile precum energia solară și eoliană au înregistrat scăderi semnificative ale costurilor în ultimul deceniu, ceea ce ar pune presiune suplimentară pe competitivitatea proiectelor nucleare noi.

„Iată, deci, cât este de dificil să alegem ce să construim mai întâi: proiectul de la Doiceşti sau reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă. Unde mai pui incertitudinea construirii a două reactoare mari cu o firmă care nu a mai făcut acest lucru de 19 ani. Probabil că în 2030 am putea avea primul mini-reactor la Doiceşti, în vreme ce reactorul 3 de la Cernavodă ar fi gata de conectare cu 2-3 ani mai târziu. Mai este un amănunt: România este o ţară cu o situaţie financiară mult prea grea pentru a-şi permite ambele proiecte, care ar costa împreună aproape 20 de miliarde de dolari”, subliniază Peiu.

Liderul senatorilor AUR atrage atenția și asupra stării generale a sistemului energetic din România

Liderul senatorilor AUR atrage atenția și asupra stării generale a sistemului energetic din România. El menționează oprirea pentru modernizare a reactorului 1 de la Cernavodă în 2027, precum și închiderea grupurilor pe cărbune din Oltenia în august 2026.

De asemenea, proiecte precum centrala de la Iernut, Turceni și Ișalnița sunt fie întârziate, fie fără constructori selectați, ceea ce contribuie la incertitudinea din sistemul energetic național.

„În fine, să nu uităm şi starea deplorabilă a sistemului energetic românesc: în 2027 se opreşte pentru modernizare reactorul 1 de la Cernavodă, iar pe 31 august 2026 se opresc grupurile pe cărbune din Oltenia şi nu ştim dacă va fi gata primul grup de la Mintia. Între timp, centrala de la Iernut nu este gata, iar centralele de la Turceni şi Işalniţa nici măcar nu au un constructor selectat, deci nici vorbă să fi început”, a completat acesta.

România se află într-o situație financiară dificilă

Petrișor Peiu afirmă că România se află într-o situație financiară dificilă și nu își permite simultan dezvoltarea ambelor proiecte nucleare majore, SMR Doicești și reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă.

El susține că aceste decizii au fost influențate de populism și lipsă de viziune strategică și cere clarificări privind responsabilitatea politică pentru actualul stadiu al sistemului energetic românesc.