România poate deveni un hub energetic regional. Mădălin Mihailovici, Veolia, spune că avem aproape toate resursele necesare

România are șansa de a deveni unul dintre cei mai importanți producători de energie din regiune, dacă va reuși să valorifice inteligent resursele de care dispune. Directorul Veolia, Mădălin Mihailovici, susține că țara noastră beneficiază de un mix energetic rar întâlnit în Europa, care include energie eoliană, solară, geotermală, hidro și nucleară.

România dispune de un mix energetic divers, care poate susține dezvoltarea pe termen lung

Mădălin Mihailovici a declarat că principalul avantaj al României îl reprezintă diversitatea surselor de energie disponibile. Potrivit acestuia, provocarea nu este lipsa resurselor, ci modul în care acestea sunt integrate într-o strategie coerentă de dezvoltare.

Directorul Veolia a explicat că România dispune deja de resurse importante de energie eoliană și că dezvoltarea proiectelor offshore din Marea Neagră poate aduce o contribuție suplimentară semnificativă la producția de energie. Tot în zona offshore există studii și cercetări privind captarea și transformarea energiei valurilor, o tehnologie care ar putea completa portofoliul energetic al țării în viitor.

„Susţin în continuare că din punct de vedere structural şi o să explic imediat, România poate fi un hub regional din punct de vedere al resurselor pe care le avem, astfel încât să producem energie. Marea artă aici este cum facem acest mix de energii. Noi practic avem eolian. Atenţie că în zona de offshore vom putea să avem eolian de offshore. La fel, în zona de offshore putem să avem şi am avut predecesori, avem studii, avem toate cercetările făcute pentru captarea şi conversia energiei valurilor”, a afirmat Mădălin Mihailovici.

Pe lângă energia eoliană, acesta a evidențiat și potențialul energiei fotovoltaice. El a arătat că în România a început deja implementarea primului parc fotovoltaic flotant, amplasat pe acumularea de la Ipotești, pe râul Olt. Sistemele fotovoltaice plutitoare reprezintă o soluție care permite producerea energiei fără ocuparea unor suprafețe agricole.

În opinia sa, și energia geotermală poate avea un rol important în viitor, atât prin exploatarea resurselor de mare adâncime, cât și prin utilizarea sistemelor geotermale de mică adâncime. La acestea se adaugă potențialul hidroenergetic, unde România mai poate valorifica încă o parte din resursele disponibile. Mihailovici consideră că ar trebui continuată dezvoltarea hidroenergiei pentru a utiliza încă 5-10% din potențialul existent.

„De asemenea, avem fotovoltaic şi fotovoltaicul, la fel, există şi fotovoltaic flotant. Deci, la ora actuală a început implementarea, realizarea primului parc fotovoltaic flotant. Flotant înseamnă pe un luciu de apă. Este pe acumularea de la Ipoteşti, pe râul Olt, aval de Olt, în amonte de Izbiceni. De asemenea, avem geotermalul, geotermalul de mare adâncime. Aici este o discuţie şi shallow, geotermalul de mică adâncime. Avem, de asemenea, hidro, care ar trebui să ne gândim serios să continuăm câteva procente, cinci – zece procente măcar din potenţialul hidroenergetic pe care îl avem”, a transmis directorul Veolia.

Reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă sunt esențiale pentru viitorul sistemului energetic

Un alt punct important abordat de directorul Veolia este dezvoltarea energiei nucleare. Acesta consideră că reactoarele 3 și 4 de la Centrala Nucleară Cernavodă trebuie construite, însă există o problemă tehnică ce trebuie rezolvată înainte de realizarea proiectului.

Potrivit explicațiilor sale, Brațul Bala, care face legătura dintre Dunărea Veche și Brațul Borcea, funcționează practic ca un prag care influențează circulația apei. Pentru funcționarea reactoarelor nucleare este necesar un nivel constant al apei în bazinele de răcire. În lipsa unui debit și a unui nivel adecvat, funcționarea instalațiilor poate fi afectată. Din acest motiv, reprezentanții centralei au solicitat eliminarea acestui obstacol hidrotehnic pentru asigurarea condițiilor necesare exploatării reactoarelor.

Mihailovici a precizat că pentru instalațiile nucleare este esențială menținerea unui nivel stabil al apei, cu variații minime, deoarece sistemele de răcire reprezintă un element critic al procesului tehnologic.

„Avem nuclearul care trebuie cu siguranţă dezvoltat. Şi la nivelul Uniunii Europene este agreată dezvoltarea energiei nucleare. Categoric va trebui să facem reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, dar există o virgulă. Virgula se numeşte practic Braţul Bala sau în lumea oamenilor familiarizaţi cu apa se numeşte Piatra Bala. Practic face trecerea dintre Dunărea Veche şi Braţul Borcea. Practic, ce se întâmplă? Lucrează ca un prag, ca un baraj. La reactoarele nucleare există în faţă bazinele de răcire. Dacă tu nu ai apa de răcire necesară în procesul tehnologic nuclear în momentul acela reactoarele nu pot lucra sau ferească Dumnezeu se poate întâmpla cu totul altceva. Deci este imperios necesar, că cei de la Cernavodă chiar cereau aşa, aruncarea în aer a Pietrei Bala. Da, deci practic scoaterea acelui prag de acolo, pentru că trebuie să ai un debit minim constant cu asigurarea de 97%. Ce înseamnă asta? Înseamnă că nu prea ai voie să ai variaţie de debit şi practic variaţie de nivel la un moment dat. Nu este important debitul, cât nivelul apei”, a mai afirmat Mădălin Mihailovici.

Canalul Siret-Bărăgan, exemplu de proiect strategic rămas neterminat

În cadrul intervenției sale, directorul Veolia a făcut referire și la Canalul Siret-Bărăgan, un proiect de infrastructură început în urmă cu decenii și care nu a fost finalizat nici până în prezent.

Potrivit acestuia, canalul are aproape 200 de kilometri și ar putea asigura irigarea a aproximativ 700.000 de hectare de teren agricol. Dintre acestea, circa 400.000 de hectare ar putea fi alimentate gravitațional, fără costuri suplimentare pentru energia electrică necesară pompelor.

„Există fluviul Amudaria şi Sîrdaria. Ele practic iau naştere din Munţii Pamir şi se varsă undeva prin două delte în Marea Aral. Practic avem Kazahstanul, Uzbekistanul, Turkmenistanul, Tadjikistanul şi Afganistanul. A existat o înţelegere între aceste state, mai puţin Afganistanul, cum să exploateze apele celor două fluvii. Pentru că sunt probleme la limită şi acolo cu alimentarea cu apă pentru populaţie şi pentru agricultură. Afganistanul nu a fost introdus în aceste înţelegeri transfrontaliere. Şi noi avem înţelegeri transfrontaliere cu vecinii noştri pe aceste teme”, a afirmat Mădălin Mihailovici.

Pentru a ilustra importanța unor proiecte strategice asumate la nivel național, Mihailovici a oferit exemplul Afganistanului. Acesta a arătat că autoritățile afgane au finalizat în aproximativ trei ani un canal de peste 250 de kilometri, destinat transformării unei suprafețe de aproximativ 500.000 de hectare de teren deșertic în teren agricol.

„Şi în anul 2021, Afganistanul a avut un proiect făcut pentru un canal de 225 de kilometri. Gândiţi-vă totuşi un regim taliban, da? Practic a început să construiască acest canal. În anul 2023 avea 100 de kilometri din cei 256 de kilometri de canal finalizaţi. La sfârşitul anului 2024, cei 256 de kilometri de canal erau finalizaţi, specialiştii internaţionali spunând nu au respectat tehnicile cele mai moderne existente, dar au făcut în trei ani un canal de 256 de kilometri, pentru că regimul taliban a spus – 500.000 de hectare trebuie să-i transformăm din deşert în terenuri agricole. Farmland. Da? 500.000 de hectare”, a declarat directorul Apa Nova, la Digi 24.