Cum a evoluat piața de energie fotovoltaică din România în ultimul an și ce factori au contribuit cel mai mult la creșterea cererii?

Dorin Chisăliță a spus că ultimul an a marcat un moment de maturizare pentru piața fotovoltaică din România. Dacă înainte interesul era alimentat mai ales de programe precum Casa Verde sau de dorința de independență energetică, în 2025 se remarcă o schimbare vizibilă în structura cererii.

Tot mai multe companii, instituții publice și investitori dezvoltă sisteme comerciale on-grid și proiecte de sute de kilowați.

Directorul Livoltek consideră această evoluție o tranziție naturală către o piață mai profesionistă, în care calitatea echipamentelor și suportul tehnic sunt elemente esențiale.

„România a depășit pragul de 5 GW de capacitate instalată și se îndreaptă rapid către ținta de 7 GW până la finalul anului. Este un progres semnificativ, susținut de simplificarea legislației, accesul la finanțări europene, scăderea costurilor echipamentelor și creșterea gradului de conștientizare privind eficiența energetică.

Totodată, creșterea prețurilor la energie din anii anteriori a accelerat interesul pentru autoconsum și pentru soluții integrate de stocare, domeniu în care Livoltek este puternic implicată. Astăzi, românii nu mai caută doar panouri solare, ci sisteme inteligente, cu invertoare hibride și baterii care să le ofere stabilitate și control pe termen lung.

Vedem această evoluție ca pe o tranziție firească spre o piață mai competitivă și mai profesionistă, în care calitatea echipamentelor, suportul tehnic și fiabilitatea devin factori decisivi. România are potențialul de a deveni un hub regional în energie regenerabilă, iar 2025 confirmă că direcția este una corectă”, a declarat Chisăliță pentru Capital.

Dorin Chisalita
SURSA FOTO: Livoltek România

Cât de mult au influențat programele de sprijin, precum Casa Verde și REPowerEU, ritmul investițiilor în soluții fotovoltaice?

În ceea ce privește rolul programelor de sprijin, Dorin Chisăliță a explicat că acestea au influențat decisiv piața.

Casa Verde a fost un accelerator important pentru segmentul rezidențial, deoarece a transformat investițiile în fotovoltaic într-o opțiune accesibilă pentru multe familii. Multe persoane care priveau inițial cu reținere această tehnologie au descoperit cât de rapid se amortizează sistemele. În paralel, REPowerEU a impulsionat instalarea de baterii, mai ales datorită finanțărilor dedicate stocării energiei.

„Programele de sprijin au avut un impact major asupra pieței. Casa Verde a fost, fără îndoială, motorul principal al creșterii segmentului rezidențial – a făcut ca energia fotovoltaică să devină accesibilă și atractivă pentru mii de familii din România. Mulți dintre cei care inițial priveau această investiție cu rezervă au înțeles, prin program, cât de rapid se amortizează un sistem și cât de multă stabilitate oferă.

În paralel, REPowerEU a impulsionat adoptarea de soluții de stocare. Finanțările destinate bateriilor dar și populație vulnerabile sau generale au accelerat proiectele de autoconsum și au încurajat investițiile în sisteme integrate cu stocare.

Mai important însă, aceste programe au generat încredere, au creat o piață matură, cu cerere constantă și cu jucători tot mai profesioniști. Astăzi, investițiile în fotovoltaic nu mai depind exclusiv de subvenții; sunt motivate de eficiență, independență energetică și de dorința companiilor de a-și controla costurile pe termen lung”, a mai declarat Chisăliță.

În ce măsură România poate deveni un hub regional de producție pentru soluții de energie regenerabilă în Europa Centrală și de Sud-Est?

Întrebat despre rolul României în regiune, el a spus că țara are toate premisele pentru a deveni un hub regional de producție și tehnologie în energie regenerabilă.

Poziția geografică, competențele tehnice, infrastructura industrială și interesul investitorilor creează condițiile pentru un ecosistem complet, nu doar pentru instalare, ci și pentru producție locală de echipamente.

„România are toate premisele să devină un hub regional pentru energie regenerabilă – atât prin poziția geografică, cât și prin dinamica actuală a pieței. Vedem deja o concentrare tot mai mare de proiecte în zona de producție de echipamente, centre logistice și unități de asamblare, ceea ce arată că nu mai vorbim doar despre instalare și consum, ci și despre capacitate reală de producție.

Există competență tehnică, infrastructură industrială și, foarte important, o forță de muncă calificată, cu experiență în domenii conexe – electricitate, automatizări, inginerie. Dacă adăugăm și interesul investitorilor străini, dar și programele europene de finanțare care sprijină localizarea producției în UE, România poate deveni un punct strategic pentru Europa Centrală și de Sud-Est.

Pentru Livoltek, această perspectivă este una realistă și necesară. Producția locală înseamnă timpi de livrare mai scurți, costuri logistice reduse și o amprentă de carbon mai mică. Credem că următorul pas natural, după expansiunea pieței de instalare, este consolidarea lanțului de producție și distribuție aici, în România”, a mai spus acesta.

Fabrica de la Giarmata este prezentată drept cea mai mare unitate de producție Hexing din Europa. Ce capacitate de producție are în prezent și ce extinderi sunt planificate?

Despre fabrica de la Giarmata, Dorin Chisăliță a precizat pentru Capital că poate produce aproximativ 500.000 de contoare inteligente pe an, atât pentru energie electrică, cât și pentru alte utilități. Unitatea este cea mai mare fabrică Hexing din Europa.

Compania pregătește noi extinderi ale liniilor de producție, în special pentru programele de digitalizare a rețelelor. Obiectivul este transformarea într-un hub tehnologic regional pentru soluții de energie inteligentă.

„În prezent, fabrica noastră de la Giarmata poate produce aproximativ 500.000 de contoare inteligente pe an, acoperind atât segmentul de energie electrică, cât și soluții de smart metering pentru alte utilități. Aceasta o transformă în cea mai mare unitate de producție Hexing din Europa și un pilon strategic pentru operațiunile grupului pe piața europeană.

Planurile noastre nu se opresc aici. Pentru următoarea etapă de dezvoltare, avem în vedere extinderea liniilor de producție de smart metering, pentru a putea răspunde programelor majore de digitalizare a rețelelor din România și din regiune.

Obiectivul nostru este ca Giarmata să devină nu doar un centru de producție, ci un hub regional de tehnologie pentru energie inteligentă, cu valoare adăugată locală semnificativă”, a spus Dorin Chisăliță.

Cum se traduce în practică obiectivul de a dubla cota de piață în România? Vizați mai mult segmentul rezidențial sau cel comercial-industrial?

Despre ținta de a dubla cota de piață, el a menționat trei direcții principale. Compania accelerează proiectele de smart metering alături de operatorii de utilități, extinde activitatea Livoltek în zona sistemelor fotovoltaice și BESS și consolidează rețeaua de instalatori și parteneri locali.

Accentul nu cade doar pe sectorul rezidențial sau doar pe cel comercial, ci pe o abordare complementară care acoperă ambele segmente.

„Nu vorbim despre „rezidențial sau C&I”, ci despre o abordare complementara. Pe rezidențial, vizăm în principal echipamente fotovoltaice, baterii de stocare și stații de încărcare pentru vehicule electrice, prin partenerii noștri instalatori.

Pe comercial–industrial, ne concentrăm pe proiecte de eficiență energetică, parcuri fotovoltaice pe acoperiș sau la sol, sisteme BESS și soluții de smart metering la nivel de rețea privată.

În practică, dublarea cotei de piață înseamnă mai multe proiecte implementate local, mai multă producție realizată în România și mai multă valoare care rămâne în economia locală”, a detaliat reprezentantul Livoltek.

Cum vedeți rolul României în tranziția energetică europeană în următorii cinci ani?

În viziunea sa, România poate deveni un actor important în tranziția energetică europeană datorită resurselor naturale, infrastructurii interconectate și sprijinului financiar disponibil.

El a spus că România are potențialul de a avea un rol multiplu: de la hub de producție și tehnologie, la piață-pilot pentru digitalizarea rețelelor și adopția sistemelor integrate regenerabile cu stocare.

„România are potențialul de a deveni un actor regional-cheie în tranziția energetică europeană, din mai multe motive:

  • dispune de resurse foarte bune pentru energie regenerabilă (solar, eolian, hidro);
  • are o infrastructură energetică importantă, interconectată la nivel european;
  • beneficiază de programe europene și naționale care încurajează electrificarea, digitalizarea și eficiența energetică.

În următorii cinci ani, vedem România în trei roluri esențiale:

  • Hub regional de producție și tehnologie, prin fabrici precum Hexing Europe, care pot furniza echipamente pentru întreaga regiune;
  • Pionier în digitalizarea rețelelor, prin implementarea pe scară largă a smart metering-ului și a sistemelor de monitorizare avansată, care cresc transparența și eficiența consumului;
  • Piață de referință pentru soluții integrate de regenerabile + stocare, atât la nivel industrial, cât și la nivel rezidențial și municipal.

Din perspectiva noastră, România nu este doar o piață de desfacere, ci un partener strategic în construcția unui nou model energetic european, bazat pe producție locală, tehnologii inteligente și sustenabilitate”, în opinia lui Dorin Chisăliță.