Energia fotovoltaică doboară un nou record în România. Ce se întâmplă în sistem după lăsarea serii

România a înregistrat luni, 17 august, un nou maxim istoric pentru producția de energie fotovoltaică. La ora 12:00, centralele solare furnizau 3.174 MW, dintr-o producție totală de aproximativ 5.800 MW. Fotovoltaicele asigurau astfel 55% din energia electrică produsă în acel moment în sistem. Recordul anterior, de 3.140 MW, fusese stabilit cu numai o săptămână înainte.

Energia fotovoltaică a ajuns la 3.174 MW și a depășit celelalte surse de producție

Energia fotovoltaică a devenit principala sursă de producție a electricității în România la mijlocul zilei de luni, depășind categoric contribuția celorlalte tehnologii din sistem. Cu 3.174 MW generați din surse solare, producția fotovoltaică a reprezentat mai mult de jumătate din producția totală de energie electrică înregistrată la ora 12:00, potrivit datelor din Sistemul Energetic Național.

Cele mai multe dintre celelalte surse furnizau individual sub 1.000 MW. Excepția era reprezentată de termocentralele pe gaze, care produceau aproximativ 1.200 MW, în timp ce unitățile pe cărbune contribuiau cu puțin peste 700 MW.

Centrala Nucleară Cernavodă nu contribuie în această perioadă la producția de electricitate

Producția nucleară lipsește în prezent din mixul energetic, în condițiile în care ambele reactoare ale Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă sunt oprite pe fondul nivelului redus al Dunării și al problemelor privind asigurarea apei necesare răcirii.

Absența producției nucleare are un impact important asupra sistemului, deoarece reactoarele de la Cernavodă reprezintă în mod obișnuit o sursă constantă de electricitate, independentă de condițiile meteorologice sau de alternanța dintre zi și noapte.

Hidroelectrica produce aproximativ 600 MW, deși are o capacitate instalată de 6.400 MW

Producția hidro este, la rândul său, puternic limitată în această perioadă, pe fondul condițiilor hidrologice nefavorabile. Hidroelectrica, deși dispune de o capacitate instalată de aproximativ 6.400 MW, furniza în jurul prânzului numai circa 600 MW.

Nivelul redus al producției hidro restrânge suplimentar disponibilitatea surselor controlabile care pot compensa rapid variațiile înregistrate de energia fotovoltaică.

România exportă peste 1.000 MW în orele cu producție solară ridicată

Cantitatea mare de electricitate produsă de panourile fotovoltaice permite României să redevină exportator net în timpul zilei. În intervalele de vârf ale producției solare, exporturile de energie electrică depășesc 1.000 MW.

Situația se modifică însă odată cu apropierea serii, când producția fotovoltaică dispare, iar sistemul nu beneficiază în prezent nici de aportul centralelor nucleare. În plus, producția eoliană este foarte redusă din cauza lipsei vântului, ceea ce limitează și contribuția turbinelor eoliene.

Producția solară de la prânz depășește de peste două ori și jumătate capacitatea Centralei Cernavodă

Dimensiunea recordului poate fi observată și prin comparație cu capacitatea nucleară instalată în România. Cei 3.174 MW produși din energie solară în jurul prânzului reprezintă de peste două ori și jumătate capacitatea totală a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă.

Diferența esențială este însă modul în care cele două surse pot furniza electricitate. Energia nucleară poate asigura o producție constantă, în timp ce energia solară este dependentă de condițiile meteorologice și de momentul zilei: producția crește în orele cu soare și ajunge la zero după lăsarea întunericului, inclusiv în intervalele de seară în care consumul poate fi ridicat.

Prețurile scad ziua, iar seara România ajunge să importe energie mai scumpă

Creșterea accelerată a capacităților fotovoltaice a accentuat în ultimii doi ani diferențele dintre situația sistemului energetic din timpul zilei și cea din orele de seară. Producția solară abundentă contribuie la scăderea prețurilor pe piață în orele de zi, iar excedentul de electricitate este direcționat în mare parte către export.

După dispariția producției fotovoltaice, balanța se poate inversa. În perioadele în care sursele interne disponibile nu pot acoperi consumul, România este nevoită să importe electricitate pentru acoperirea deficitului, inclusiv în intervale în care prețurile de pe piață sunt considerabil mai ridicate.