Cât costă cu adevărat curentul electric. Aproape jumătate din factură reprezintă taxe și tarife impuse de stat

Factura la energie electrică ascunde un detaliu esențial: consumul real reprezintă doar jumătate din sumă pe care o plătim lună de lună. Restul înseamnă taxe, tarife și accize care ridică semnificativ costul final.

Cum ajunge consumul efectiv să fie doar jumătate din valoarea totală a facturii

O factură de energie electrică este formată din două componente mari: energia activă consumată și o serie de taxe și tarife obligatorii. Costul energiei consumate este doar o parte din total, pentru că restul sumei reprezintă obligații fiscale, contribuții pentru diverse scheme de sprijin și costuri care țin de funcționarea rețelelor.

Un exemplu concret arată clar proporția acestor costuri. La un consum de 143 kWh, factura totală ajunge la 210,75 lei. Energia activă valorează 104,53 lei, în timp ce restul de 106,22 lei reprezintă taxe, contribuții și tarife reglementate.

TVA-ul de 21% înseamnă 36,58 lei, iar tariful de distribuție adaugă încă 42 lei. Se mai includ servicii de sistem, tariful de extragere, cogenerarea, certificatele verzi, acciza și abonamentul de servicii, toate ridicând partea fiscală și reglementată la 50,4% din total, potrivit stirileprotv.ro.

Aceste costuri suplimentare sunt impuse de autorități și reflectă modul în care statul își colectează veniturile din sectorul energetic, dar și cheltuielile pentru întreținerea și dezvoltarea infrastructurii.

Ce taxe și tarife sunt incluse în factura finală a consumatorilor

Pe lângă energia activă, consumatorii achită o serie de tarife obligatorii. Tariful de distribuție acoperă costurile de transport în rețea și reprezintă una dintre cele mai mari componente ale facturii. Serviciile de sistem susțin stabilitatea rețelei naționale.

Certificatele verzi și contribuția pentru cogenerare finanțează producția de energie din surse regenerabile și eficiența energetică.

Acciza și TVA-ul se adaugă peste aceste costuri, crescând valoarea finală. Practic, jumătate din factură ajunge la bugetul de stat sau la fonduri de reglementare gestionate de autorități.

Care sunt furnizorii cu cele mai mici prețuri

După încheierea schemei de sprijin prevăzute de OUG nr. 6/2025, la 1 iulie 2025, consumatorii casnici au revenit la tarifele de piață. În acest context, Hidroelectrica continuă să ofere cele mai mici prețuri, cu un tarif mediu de 1,07 lei/kWh în București, conform datelor ANRE pentru noiembrie 2025.

Urmează Nova Power, cu 1,13 lei/kWh, și Grenerg, cu 1,21 lei/kWh. EON și Energy Tech oferă tarife de 1,27 lei/kWh, iar PPC ajunge la 1,31 lei/kWh.

În același timp, tarifele la energie electrică au crescut în medie cu 70% după expirarea plafonării, ceea ce amplifică impactul taxelor asupra consumatorilor.

Structura facturii la energie electrică este similară cu cea din domeniul carburanților, unde peste jumătate din prețul benzinei reprezintă taxe și accize. Datele europene arată că în România procentul depășește 50%, în timp ce Ungaria și Bulgaria percep taxe de 49%, respectiv 47%.