Aproape 300.000 de prosumatori așteaptă noile reguli. Adrian Năstase: Cine câștigă din fiecare zi de întârziere?

Aproape 300.000 de români produc deja energie electrică prin propriile panouri fotovoltaice, iar capacitatea instalată de aceștia a trecut de 3.000 MW. Adrian Năstase atrage însă atenția, într-o postare pe blogul său, asupra modului în care energia livrată de prosumatori este compensată și asupra întârzierilor care pot apărea între adoptarea legilor și aplicarea lor efectivă.

Prosumatorii au ajuns să formeze împreună o capacitate de producție de peste 3.000 MW

Numărul prosumatorilor din România a crescut puternic în ultimii ani. La sfârșitul lui 2025, țara ajunsese la aproximativ 297.000 de prosumatori, cu o putere instalată cumulată de peste 3.000 MW.

Pentru a ilustra dimensiunea acestei capacități, Adrian Năstase o compară cu cele două reactoare nucleare de la Cernavodă, care însumează aproximativ 1.400 MW. Comparația nu este însă una directă, deoarece producția fotovoltaică depinde de disponibilitatea soarelui și are un factor de capacitate mult mai redus decât energia nucleară.

Cantitatea de energie introdusă efectiv în sistem este, la rândul său, importantă. Prosumatorii au injectat aproximativ 1,24 TWh în rețea în 2024 și circa 1,77 TWh în 2025. În numai doi ani, cantitatea se apropie astfel de 3 TWh, iar creșterea de la un an la altul a fost de aproximativ 43%.

Compensarea energiei livrate în rețea putea ajunge până la 24 de luni

Relația dintre prosumatori și sistemul energetic a trecut prin mai multe modificări legislative. Noțiunea de prosumator a fost introdusă explicit în legislația românească în 2018, prin Legea nr. 184/2018.

Legea prevedea și actualizarea cadrului de reglementare de către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei, ANRE, în termen de 90 de zile. Reglementările esențiale au fost însă adoptate prin ordinele 226 și 227 abia la 28 decembrie 2018, la mai bine de cinci luni de la intrarea în vigoare a legii.

La sfârșitul anului 2021, OUG nr. 143/2021 a introdus compensarea cantitativă pentru prosumatorii cu instalații de până la 200 kW. Surplusul de energie putea fi reportat până la 24 de luni.

Problema evidențiată de Năstase este că energia nu rămâne blocată în această perioadă. Ea intră imediat în sistem, este consumată și facturată altor clienți, în timp ce regularizarea surplusului prosumatorului poate veni mult mai târziu.

Asociațiile de profil au descris mecanismul drept o formă de creditare fără dobândă a furnizorilor de către prosumatori.

Diferențele dintre energia livrată de prosumator și prețul final plătit de consumator

O altă problemă ridicată este cea a prețurilor. Adrian Năstase precizează că prețul energiei active plătit prosumatorului nu poate fi comparat direct cu prețul final de pe factura unui consumator. Factura include distribuție, transport, servicii de sistem, taxe, contribuții și TVA.

Sunt prezentate însă câteva exemple.

Într-un calcul PPC pentru 2026, energia livrată de prosumator este valorizată la aproximativ 0,425 lei/kWh, în timp ce energia cumpărată din rețea ajunge la aproximativ 1,20 lei/kWh, preț final.

Într-un exemplu E.ON, energia prosumatorului este valorizată la aproximativ 0,624 lei/kWh. Hidroelectrica aplică o abordare diferită pentru prosumatorii de până la 200 kW, prețul energiei active cumpărate fiind declarat identic cu prețul energiei active furnizate, aproximativ 0,599 lei/kWh în oferta menționată. La acesta se adaugă componentele reglementate pentru stabilirea prețului final.

Năstase ridică problema transparenței privind câștigurile efective obținute de furnizori din energia produsă de prosumatori.

Aproape 885 de milioane de lei, ordinul de mărime al energiei injectate într-un an

Pentru a arăta dimensiunea economică a fenomenului, fostul premier pornește de la cei aproximativ 1,77 miliarde de kWh injectați în rețea într-un singur an. La o valoare medie ipotetică de 0,50 lei/kWh, energia respectivă ar reprezenta aproape 885 de milioane de lei.

Calculul nu înseamnă că întreaga sumă este datorată prosumatorilor și nici că reprezintă profitul furnizorilor. Este folosit doar pentru a indica dimensiunea fluxului economic creat de energia produsă și livrată în sistem de prosumatori.

Legea prosumatorilor a intrat în vigoare în iulie 2026

După un parcurs parlamentar început în 2023, noua reglementare a fost promulgată pe 23 iulie 2026 sub forma Legii nr. 160/2026. Actul normativ a fost publicat în aceeași zi în Monitorul Oficial și a intrat în vigoare pe 26 iulie.

Una dintre modificările importante privește compensarea prosumatorilor cu instalații de până la 200 kW. Noul mecanism este construit în jurul perioadei de facturare, în mod obișnuit lunar, iar furnizorul trebuie să evidențieze energia consumată, energia livrată și excedentul.

Pentru persoanele fizice care dețin instalații de până la 27 kW apare și posibilitatea utilizării sumelor rezultate pentru alte locuri de consum ale aceleiași persoane. În anumite condiții, banii pot fi folosiți inclusiv pentru plata facturilor la gaze naturale, dacă serviciile sunt asigurate de același furnizor.

ANRE are la dispoziție 60 de zile pentru actualizarea metodologiei

Aplicarea efectivă a noilor mecanisme depinde însă de actualizarea metodologiei ANRE. Legea oferă instituției un termen de 60 de zile.

Adrian Năstase precizează că termenul nu a expirat încă și, prin urmare, nu se poate spune că ANRE a încălcat legea. El ridică însă problema pregătirii din timp a cadrului de aplicare, având în vedere că proiectul legislativ a fost discutat timp de aproape trei ani.

În acest punct apare și referirea la expresia „băieții deștepți din energie”. Năstase susține că piața, contractele și formulele s-au schimbat, dar consideră necesar ca regulile aplicate celor aproape 300.000 de prosumatori să fie clare și corecte.

El propune ca, după expirarea celor 60 de zile prevăzute de Legea nr. 160/2026, să fie verificat dacă ANRE și-a îndeplinit obligația și, în caz contrar, să fie explicate motivele întârzierii și cine beneficiază de aceasta.

Ce se întâmplă dacă statul nu respectă propriile termene

Fostul premier ridică și o problemă mai largă. Legile stabilesc frecvent termene de 30, 60 sau 90 de zile pentru adoptarea normelor de aplicare, însă depășirea lor nu este întotdeauna însoțită de o sancțiune efectivă.

În cazul prosumatorilor, efectele sunt concrete. Energia continuă să fie produsă, furnizată în rețea și valorificată, în timp ce aplicarea unor drepturi acordate prin lege poate depinde de apariția ulterioară a normelor administrative.

În acest context, Adrian Năstase avansează ideea modificării legislației astfel încât termenele pentru emiterea normelor să fie însoțite și de o formă de răspundere în cazul nerespectării lor. Aceasta ar putea include obligația instituției de a explica public întârzierea și, în cazurile grave sau repetate, răspunderea conducerii.