Românii plătesc cu până la 45% mai mult la energie decât ar trebui. Unde se pierd banii din factură

România produce energie din hidrocentrale, centrale nucleare, gaze și surse regenerabile, însă facturile consumatorilor rămân printre cele mai apăsătoare din Europa raportat la puterea de cumpărare. O analiză publicată de Asociația Energia Inteligentă susține că problema nu mai este costul producției de energie, ci costul întregului sistem energetic, care adaugă ineficiențe, distorsiuni și riscuri la fiecare etapă dintre producător și consumator.

România a construit un sistem energetic mai scump decât ar trebui

Explicațiile invocate frecvent în ultimii ani, precum războiul din Ucraina, criza energetică europeană sau volatilitatea piețelor, sunt reale, dar nu explică integral situația din România.

Alte state europene au trecut prin aceeași perioadă fără ca energia să devină o sursă permanentă de tensiune economică și socială, potrivit Asociația Energia Inteligentă.

„Problema nu mai este strict costul producerii energiei. Problema este costul sistemului energetic în sine, un mecanism care adaugă risc, ineficiență, distorsiuni și cost administrativ la fiecare verigă dintre producător și consumator”, se arată în analiză.

Dacă România ar funcționa ca o piață energetică „normală”, cu reguli stabile și concurență reală, factura finală ar putea fi cu 25% până la 45% mai mică.

Cât din factura la energie reprezintă costul „disfuncției” sistemului

Analiza compară structura unei facturi energetice „normale” dintr-un sistem european eficient cu situația din România.

Potrivit estimărilor prezentate, în România costurile suplimentare provin din mai multe surse: distorsiuni de piață, costuri ridicate de echilibrare, distribuție mai scumpă, furnizare mai costisitoare și deficiențe de reglementare.

Sursa citată susține că, într-un sistem energetic european eficient, o factură ipotetică de 100 de lei ar ajunge în România la 125-145 de lei în perioade normale și chiar la 150-180 de lei în perioade de criză.

„Între 25 și 45 de lei din fiecare 100 de lei reprezintă costul disfuncției”, se arată în analiză.

De asemenea, românii nu plătesc doar energia propriu-zisă, ci și „instabilitatea sistemului”.

România produce energie relativ ieftin, dar consumatorii plătesc prețuri ridicate

Analiza evidențiază ceea ce autorii numesc „marele paradox” al pieței energetice românești. România dispune de hidroenergie cu cost redus, energie nucleară stabilă, gaze interne și regenerabile cu cost marginal foarte mic după amortizarea investițiilor.

În teorie, aceste resurse ar trebui să transforme piața locală într-una dintre cele mai competitive din regiune. În practică însă, consumatorii ajung să plătească inclusiv volatilitatea regională, lipsa contractelor stabile, riscul regulatoriu și concentrarea de piață.

Potrivit estimărilor din analiză, costul eficient al producției de energie în România ar fi între 250 și 350 lei/MWh, însă prețurile observate frecvent au ajuns între 500 și 900 lei/MWh.

Intervențiile repetate ale statului au amplificat problemele din piață

Potrivit sursei citate, după 2022 piața energetică românească a intrat într-un ciclu aproape permanent de plafonări, compensări, suprataxări și intervenții administrative repetate.

Fiecare măsură a fost prezentată drept protecție pentru consumatori, însă efectul economic real a fost creșterea riscului și a costurilor sistemice.

„România nu mai are nici piață liberă autentică, nici sistem reglementat coerent. Are un hibrid care socializează costurile și privatizează volatilitatea”, susțin autorii.

Analiza mai afirmă că o parte dintre problemele structurale ale sistemului energetic au devenit profitabile pentru anumite segmente din piață.

„Băieții deștepți” și profitul obținut din volatilitate și blocaje

Autorii documentului susțin că o parte din costurile suplimentare provin din deficiențe reale, precum rețele subinvestite, lipsa capacităților de stocare, infrastructura insuficientă sau întârzierile investiționale.

Totuși, analiza afirmă că anumite forme de ineficiență au devenit convenabile economic pentru unii actori din sistem. Articolul vorbește despre profituri obținute din volatilitate extremă, arbitraj oportunist, exploatarea dezechilibrelor și blocaje administrative.

„Aici este adevărata dramă a pieței energetice românești, nu doar că sistemul este ineficient, ci că anumite forme de ineficiență au devenit profitabile pentru «băieții deștepți»”, se mai arată în analiză.