Comisia Europeană analizează cazul investitorilor care au obținut despăgubiri de peste 42 de milioane de euro de la România. Hotărârea ar putea încălca normele UE

Comisia Europeană a deschis o investigație aprofundată pentru a verifica dacă hotărârea arbitrală prin care România este obligată să plătească despăgubiri către zece investitori din domeniul energiei regenerabile respectă normele Uniunii Europene privind ajutorul de stat.

Comisia Europeană analizează cazul investitorilor care au obținut despăgubiri de peste 42 de milioane de euro de la România

Investigația vizează o hotărâre arbitrală care obligă statul român să plătească despăgubiri unor investitori care au fost afectați de modificările aduse schemei de sprijin pentru producția de energie electrică din surse regenerabile, conform informațiilor publicate de Comisia Europeană.

România a instituit o schemă de sprijin pentru producția de energie electrică din surse regenerabile prin intermediul certificatelor verzi, schemă care a fost aprobată în conformitate cu normele privind ajutorul de stat în iulie 2011.

Ulterior, schema a fost modificată de mai multe ori în anii 2013 și 2014, precum și în anii următori. Comisia Europeană a aprobat aceste modificări în mai 2015 și decembrie 2016.

Un grup de zece companii care au investit în cinci centrale fotovoltaice ce beneficiau de această schemă a inițiat proceduri de arbitraj împotriva României după modificarea mecanismului de sprijin. Companiile implicate sunt LSG Building Solutions GmbH, Green Source Consulting GmbH, Core Value Investments GmbH & Co. KG Gamma și Core Value Capital GmbH, Anina Pro Invest Ltd., Giust Ltd., Risen Energy Solar Project GmbH, Pressburg UK GmbH, Solluce Romania 1 B.V. și SC LJG Green Source Energy BETA S.R.L.

Acestea au solicitat despăgubiri pentru sprijinul financiar pe care susțin că l-ar fi primit dacă România nu ar fi modificat schema de sprijin.

Tribunalul arbitral a dat câștig de cauză investitorilor

Tribunalul arbitral a concluzionat că România a încălcat Tratatul privind Carta Energiei (Energy Charter Treaty – ECT) și, la 20 februarie 2024, a obligat statul român să despăgubească investitorii pentru pierderile pe care aceștia susțin că le-au suferit ca urmare a modificărilor aduse schemei.

Valoarea despăgubirilor acordate este de 42,2 milioane de euro, la care se adaugă dobânzi și costuri suplimentare.

România a notificat această hotărâre Comisiei Europene în conformitate cu normele privind ajutorul de stat și a informat executivul european că a efectuat o plată în baza hotărârii către un cont deschis pe numele beneficiarilor.

Comisia suspectează existența unui ajutor de stat incompatibil

În această etapă, opinia preliminară a Comisiei Europene este că hotărârea arbitrală și punerea ei în aplicare constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și că acest ajutor este incompatibil cu piața internă.

Executivul european va investiga în continuare măsura și compatibilitatea acesteia cu piața internă, inclusiv posibilitatea ca aceasta să încalce tratatele Uniunii Europene.

Potrivit normelor europene, ajutorul de stat este interzis dacă nu este aprobat de Comisie ca fiind compatibil cu funcționarea pieței interne. O măsură care încalcă alte dispoziții ale dreptului Uniunii Europene nu poate fi declarată compatibilă în temeiul normelor privind ajutorul de stat.

Litigiul ar putea reprezenta o posibilă încălcare a tratatelor UE

Comisia subliniază că litigiul care a condus la hotărârea arbitrală este un litigiu între un investitor din Uniunea Europeană și un stat membru al Uniunii, adică un litigiu intra-UE.

Prin urmare, Comisia va analiza dacă hotărârea arbitrală și punerea ei în aplicare pot încălca articolul 19 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, articolele 267 și 344 din TFUE referitoare la jurisdicția finală a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), precum și principiul general al autonomiei ordinii juridice a Uniunii Europene.

Deschiderea investigației aprofundate oferă României și terților interesați posibilitatea de a transmite observații și nu anticipează în niciun fel rezultatul final al investigației.

Arbitrajul între investitori și state membre ale UE bazat pe tratate bilaterale de investiții este contrar dreptului Uniunii

Jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene stabilește că arbitrajul între investitori și state membre ale UE bazat pe tratate bilaterale de investiții este contrar dreptului Uniunii.

În hotărârea Achmea din 2018 (cauza C-284/16), CJUE a stabilit acest principiu, iar Comunicarea Comisiei Europene din iulie 2018 privind protecția investițiilor a explicat că aceeași concluzie se aplică și clauzei de arbitraj investitor-stat din Tratatul privind Carta Energiei. În 2019, 22 de state membre ale UE au semnat o declarație privind consecințele hotărârii Achmea și aplicarea acesteia în raport cu Tratatul privind Carta Energiei.

Ulterior, în hotărârea Komstroy din 2021, CJUE a decis că Tratatul privind Carta Energiei face parte integrantă din dreptul Uniunii Europene și că clauza de arbitraj din acest tratat nu poate fi aplicată în litigiile intra-UE.

În 2024, statele membre ale UE au semnat o declarație privind consecințele juridice ale hotărârii Komstroy și înțelegerea comună privind inaplicabilitatea Tratatului privind Carta Energiei ca bază pentru procedurile de arbitraj intra-UE.

Acest demers a fost urmat de retragerea Uniunii Europene din Tratatul privind Carta Energiei, retragere care a devenit efectivă la 27 iunie 2025. Mai multe state membre s-au retras, de asemenea, din tratat.

România s-a retras din Tratatul privind Carta Energiei la 22 mai 2026, retragerea urmând să producă efecte de la 23 mai 2027.

Ce spune Comisia despre protecția investițiilor

Comisia Europeană subliniază că existența unor reguli fiabile și transparente pentru sprijinirea producției de energie din surse regenerabile este importantă pentru menținerea încrederii investitorilor și pentru realizarea investițiilor necesare în cadrul Pactului pentru o Industrie Curată (Clean Industrial Deal) și pentru atingerea obiectivelor de decarbonizare ale Uniunii.

Executivul european precizează însă că faptul că dreptul Uniunii exclude arbitrajul investițional intra-UE în temeiul tratatelor bilaterale de investiții sau al Tratatului privind Carta Energiei nu înseamnă că investitorii nu beneficiază de protecție în Uniunea Europeană.

Acțiunile formulate de investitori pentru anularea unor măsuri naționale sau pentru obținerea de despăgubiri financiare sunt de competența instanțelor naționale, iar investitorii din Uniunea Europeană beneficiază de protecția oferită de dreptul Uniunii.

În situația în care un investitor consideră că investiția sa este afectată în mod nejustificat de o decizie a Comisiei Europene privind ajutorul de stat, acesta poate contesta direct decizia în fața Tribunalului General al Uniunii Europene.

Comisia mai arată că Directiva privind energia din surse regenerabile (2018/2001) obligă statele membre să se asigure că sprijinul acordat proiectelor de energie regenerabilă nu este modificat într-un mod care să afecteze negativ drepturile conferite companiilor și să compromită viabilitatea economică a proiectelor care beneficiază deja de sprijin. O astfel de prevedere nu exista în anul 2013.