De ce plătesc românii energie scumpă, deși România produce tot mai mult. Sorin Chiriță: Producem mult, dar nu când trebuie

România produce cantități importante de energie electrică, însă acest lucru nu înseamnă automat și facturi mai mici pentru populație. Problema apare din cauza momentului în care energia este produsă, a lipsei capacităților suficiente de stocare și a dezechilibrelor create în sistem.

Sorin Chiriță, directorul executiv al Societății de Administrare a Participațiilor în Energie, SAPE, a explicat în podcastul „Picătura de business”, moderat de Radu Preda, de ce România ajunge să vândă energie în timpul zilei și să o cumpere înapoi seara, când prețurile sunt mai mari.

Prețul energiei devine mult mai greu de suportat atunci când este raportat la puterea de cumpărare

Radu Preda a deschis discuția pornind de la ceea ce a numit un paradox al pieței românești de energie. În valoare nominală, prețul plătit de consumatorii casnici din România se află sub media Uniunii Europene. Situația se schimbă însă atunci când costul este raportat la veniturile și puterea de cumpărare ale populației.

România ajunge astfel în partea superioară a clasamentului european, în timp ce pe piața pentru ziua următoare, cunoscută și ca piață spot, au fost înregistrate unele dintre cele mai mari prețuri din Europa.

Sorin Chiriță consideră că situația actuală este rezultatul modului în care au fost planificate investițiile și înlocuite capacitățile clasice de producție a energiei.

„În primul rând, pentru că am făcut investiții pe parcursul ultimilor 30 de ani, 20 de ani, să spunem, până când au început să se discute despre necesități de capacități de producere și trecerea de la o energie poluantă, în special bazată pe cărbune, către energie regenerabilă. Procesul nu a fost bine integrat și bine calculat, întrucât s-a pus accentul foarte mult pe fotovoltaice, dacă ați văzut că au fost foarte multe surse de finanțare care au asigurat finanțarea pentru proiecte fotovoltaice.”

România a închis capacități pe cărbune, dar nu le-a înlocuit cu producție constantă

Directorul SAPE a explicat că dezvoltarea accelerată a proiectelor fotovoltaice a venit în paralel cu scoaterea din funcțiune a unor capacități de producție bazate pe cărbune. Problema este că energia solară nu poate asigura o producție continuă, indiferent de oră sau de condițiile meteorologice.

Sorin Chiriță a oferit ca exemple centrale și termocentrale care au dispărut sau au fost scoase din producție, fără ca locul lor să fie ocupat de capacități care să poată funcționa constant.

„Asta a creat aceste proiecte fotovoltaice multiple, care au și cu scoaterea, în paralel, din producție a unor capacități de producere bazate pe cărbune. Dau exemplu Mintia, care, astăzi, se pune în funcțiune pe gaz. Au scos CET-ul Brașov, de exemplu, a dispărut CET-ul din Brăila și multe alte CET-uri, care într-adevăr aveau o producție bazată pe cărbune, dar nu am venit cu nimic în schimb decât compensând cu această producere de energie fotovoltaică.”

Energia fotovoltaică este utilă, a precizat invitatul, dar trebuie adaptată atât condițiilor geografice ale României, cât și structurii consumului.

Parcurile fotovoltaice produc cel mai mult tocmai când consumul este scăzut

Una dintre principalele probleme este că energia solară ajunge la nivelul maxim de producție în mijlocul zilei. În acel interval, consumul de electricitate este mai redus decât în orele de seară.

Sorin Chiriță a atras atenția și asupra poziției geografice a României, aflată în jurul paralelei 45. În opinia sa, această realitate trebuie luată în calcul atunci când este stabilit rolul energiei fotovoltaice în sistemul național.

„Energia fotovoltaică este bună, dar trebuie să ne uităm și pe unde ne aflăm, în paralela 45. În alte țări care se află pe paralela 45 și cum folosesc energia fotovoltaică, o să vedem că nu o folosesc foarte mult. Ea este foarte bună, în special pentru prosumatori, este foarte bună pentru anumite perioade, dacă ai consumatori mari în perioade de vârf al producerii, de exemplu în mijlocul zilei și în special vara.”

Directorul SAPE a susținut că, în medie, un parc fotovoltaic din România produce într-un interval relativ redus într-o zi. Mai mult, energia apare exact în perioada în care necesarul din sistem este mai mic.

„Avem o zonă bună, zona de sud a României, unde are o perioadă de însorire mai mare decât în restul țării, dar trebuie să ne uităm că ne aflăm pe paralela 45. Un lucru pe care nu știu dacă l-a spus foarte multă lume, dar media anuală în care un parc fotovoltaic produce, ca durată de timp, este de 3,5-4 ore. Și asta în mijlocul zilei, când consumul este cel mai scăzut. Deci, practic, noi producem mult când nu este nevoie.”

Energia vândută ziua este cumpărată înapoi seara la un preț mai mare

Consumul casnic crește în special seara, când oamenii se întorc acasă și folosesc mai multe aparate electrice. Vara, vârfurile pot fi alimentate de aparatele de aer condiționat, iar iarna de sistemele electrice de încălzire.

În acel moment, producția fotovoltaică scade sau dispare complet. România trebuie astfel să cumpere energie pentru a acoperi cererea, uneori de la state sau operatori care au achiziționat-o mai devreme și au avut posibilitatea să o stocheze.

„După care vom cumpăra energia electrică seara, când consumul crește, sau în perioade de vârf, când avem aparate de aer condiționat, pentru că la noi, de regulă, consumul crește pe consumul personal, individual, casnic, nu atât pe procese industriale. Nu prea mai avem procese industriale. Și, având aceste vârfuri de consum, fie iarna pe încălzire, fie vara pe aparate de aer condiționat, vârfurile sunt undeva seara și atunci cumpărăm energia electrică.”

Sorin Chiriță a rezumat situația printr-o imagine simplă: România ajunge să își cumpere înapoi propria energie, după ce a vândut-o în timpul zilei.

„De multe ori se întâmplă să ne cumpărăm propria energie electrică, ca să punem în ghilimele. La prânz vindem și cumpărăm seara. Cumpărăm de la cei care au avut capacitate de stocare, că a fost o întreagă discuție despre faptul că bulgarii au apucat să facă niște capacități de stocare și ne cumpără energia ziua și ne-o revând seara.”

Dezechilibrele din rețea ajung să fie plătite

Diferența dintre momentul producerii energiei și cel al consumului nu influențează doar prețul de cumpărare. Ea creează și dezechilibre în rețelele de transport și distribuție, iar aceste costuri trebuie achitate.

„Pe scurt, așa simplificat, cam ăsta ar fi procesul și asta creează și dezechilibrele în rețeaua de transport și de distribuție a energiei electrice. Și aceste dezechilibre se taxează, se plătesc. Transportatorului, distribuitorului, se plătesc aceste dezechilibre, pe lângă alte lucruri pe care le vom găsi în factură.”

Factura finală nu reflectă, astfel, numai cantitatea de energie activă consumată. Ea cuprinde o serie de tarife și costuri care provin din funcționarea întregului sistem energetic.

Liberalizarea a conectat România la piața europeană, dar nu a rezolvat problema de fond

Sorin Chiriță a arătat că liberalizarea pieței a fost necesară în contextul interconectării României cu piața europeană. Totuși, aceasta nu elimină problema structurală a sistemului românesc.

„S-a liberalizat și parțial dereglementat. Practic, această liberalizare era necesară, pentru că noi ne-am interconectat pe piața europeană. Procesul ăsta de liberalizare creează și astfel de situații.”

În opinia sa, problema principală nu este doar mecanismul de piață, ci felul în care funcționează producția de energie din România.

„Lăsând partea de piață, să spunem, noi vorbim de partea funcțională. Partea funcțională este că noi producem multă energie, dar nu când trebuie.”

Dezvoltarea capacităților de stocare poate reduce o parte dintre aceste dezechilibre. Bateriile pot păstra energia produsă de panourile fotovoltaice în timpul zilei și o pot livra în orele de seară. Sorin Chiriță avertizează însă că această soluție permite, în general, descărcarea energiei pentru numai câteva ore și nu poate rezolva singură toate problemele sistemului.

„Acum există un apetit uriaș pentru a se face proiecte de stocare a energiei, dar și aceste proiecte de stocare a energiei prin baterii nu fac decât să stocheze acest curent electric produs ziua, să spunem, pe panouri fotovoltaice, urmând să-l dea prin descărcare la două sau patru ore seara. Dar nu este, iarăși, un proces sustenabil.”