Peste 50.000 de locuri de muncă au dispărut în România. Aproape 10% dintre antreprenori iau în calcul închiderea afacerilor: E doar începutul!

Piața locurilor de muncă din România traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani, pe fondul încetinirii economiei, al inflației ridicate și al blocajului politic. Mediul de afaceri avertizează că peste 50.000 de locuri de muncă au fost pierdute doar în primele luni din 2026, iar perspectivele pentru perioada următoare rămân negative. Antreprenorii reclamă scăderea consumului, creșterea costurilor și lipsa unor măsuri economice rapide din partea viitorului Guvern.

Mediul privat avertizează că dispar tot mai multe locuri de muncă din economie

Piața locurilor de muncă din România resimte deja efectele directe ale încetinirii economice și ale instabilității politice. Potrivit unui sondaj realizat de IMM România, 7 din 10 antreprenori afirmă că sunt afectați de majorarea costurilor la energie, combustibili și materii prime, în timp ce scăderea vânzărilor și lipsa predictibilității economice au dus la restrângerea activității în numeroase companii.

În acest context, reprezentanții mediului de afaceri susțin că zeci de mii de locuri de muncă au dispărut deja din economie, iar tendința riscă să continue în lunile următoare dacă nu vor exista măsuri de sprijin pentru companii.

„Dacă avem 50.000 de locuri pierdute în primele cinci-șase luni în în România și continuăm această tendință, ne vom duce către un procent consistent în perioada următoare”, a declarat Florin Jianu, președinte IMM România.

Antreprenorii solicită viitorului Executiv măsuri urgente pentru susținerea mediului privat. Printre principalele solicitări se numără reducerea taxării muncii cu cinci puncte procentuale, scăderea impozitului pe dividende la 5%, reducerea TVA și diminuarea cheltuielilor bugetare considerate neesențiale.

Scăderea consumului și majorarea costurilor afectează puternic companiile

Reprezentanții comercianților afirmă că reducerea consumului a devenit una dintre cele mai mari probleme pentru economia românească în 2026. Potrivit datelor prezentate de mediul de afaceri, vânzările din comerț au scăzut în medie cu aproximativ 6% de la începutul anului.

Fenomenul afectează inclusiv sectorul alimentar, considerat în mod tradițional unul dintre cele mai stabile segmente economice în perioade de criză. Antreprenorii susțin că actualul context economic seamănă tot mai mult cu perioada crizei financiare din 2008.

„Partea tristă, pentru că până acum mai erau fluctuații, dar produsul alimentar nu scădea, pentru că alimentul este ultimul lucru la care renunță oamenii. Cred că n-am avut scăderile astea de vânzări de la criza din 2008”, a spus Feliciu Paraschiv, vicepreședinte Asociația Micilor Comercianți.

Mediul de afaceri avertizează că presiunile asupra companiilor vor continua să crească și după 1 iulie, când salariul minim brut va fi majorat. Antreprenorii susțin că măsura va genera costuri suplimentare într-un moment în care multe firme se confruntă deja cu probleme de lichiditate și reduc activitatea.

„Vestea proastă e aceea că antreprenorii declară că vor exista scumpiri în în continuare, că prețurile vor continua să să crească, că se va reduce personalul și atenție, un lucru care nu apărea pe radarul nostru pe în cercetările noastre, aproape 10% dintre antreprenori chestionați declară că vor închide firmele”, a mai afirmat Florin Jianu, președinte IMM România.

Datele oficiale ale Registrului Comerțului confirmă dificultățile din economie. În primele două luni ale anului 2026, un număr de 1.091 de companii au intrat în insolvență, cu peste 13% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut.

Economist: pierderea locurilor de muncă ar putea reprezenta doar începutul ajustărilor

Economistul Christian Năsulea avertizează că actualele pierderi de locuri de muncă ar putea reprezenta doar începutul unei perioade mai ample de ajustări pe piața muncii, în contextul dezechilibrelor macroeconomice și al instabilității politice.

Specialistul susține că economia României intră într-o perioadă de reașezare, însă amintește că piața muncii era afectată până recent de deficitul de forță de muncă, ceea ce ar putea oferi anumite oportunități de reorientare profesională pentru persoanele concediate.

„Având în vedere cum arată parametri macro-economici, acesta este doar începutul. În situația actuală, ar trebui să înțelegem că urmează să avem o reașezare.

Ca să nu inducem panica, cum pornim de la toate aceste chestiuni, este de asemenea foarte important că economia românească era deficitară de forță de muncă până acum un an de zile, ceea ce înseamnă că tot avem o speranță pentru oamenii care își pierd locul de muncă să își găsească, să poată să se reorienteze spre altceva, măcar pentru încă niște luni de acum înainte în care piața forței de muncă e în continuare și ea în dezechilibru.

Acest nivel de instabilitate, care este accentuat de instabilitatea din zona politică, nu ne ajută deloc”, a declarat Christian Năsulea.

Economistul consideră că majorarea salariului minim într-un context economic fragil ar putea produce efecte negative pentru o parte dintre angajați și angajatori.

„În contextul actual, efectele majorării vor fi mai degrabă negative. Să nu se aștepte oamenii că pentru toată lumea o să însemne o creștere a veniturilor. Sunt mulți români care vor fi afectați în perioada următoare, pentru care creșterea salariului minim va reprezenta o pierdere a locului de muncă.

Motivul pentru care algoritmul acesta după care funcționează creșterea salariului minim în România a mers destul de bine și ar fi trebuit să meargă ținea de faptul că aveam o economie cu un ritm de creștere substanțial, care făcea ca în termeni reali veniturile oamenilor să crească mai repede decât creștea salariul minim și să avem această legătură care ar fi trebuit să fie consacrată algoritmic când am trecut la calculul salariului minim la jumătatea salariului mediu.

Ar fi trebuit să ne permită să evităm derapaje, când politicienii decideau să crească salariul minim fără să se uite pe date”, a explicat economistul.

Acesta susține că autoritățile ar trebui să reanalizeze măsura majorării salariului minim în actualul context economic.

„Când ai o contracție de genul acesta ar trebui să înțelegi că e mai bine pentru om să aibă un loc de muncă plătit, așa cum este plătit, decât să îi interzici prin lege să își câștige un salariu. Aici e problema care îi va afecta pe cei care, deocamdată sunt relativ puțini, care ajung în situația de a declara insolvența personală. Dar e dramatic să fii în această situație, iar statul prin legea salariului minim să îți interzică practic să muncești”, a mai spus Christian Năsulea.

Numărul locurilor de muncă vacante continuă să scadă în 2026

Datele publicate de Institutul Național de Statistică arată că numărul locurilor de muncă vacante a continuat să scadă în primul trimestru din 2026. În perioada ianuarie-martie au fost disponibile 28.300 de posturi, cu aproximativ 4.300 mai puține comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Rata locurilor de muncă vacante a rămas la 0,55%, însă nivelul este mai redus decât în primul trimestru din 2025. Cele mai multe posturi disponibile au fost raportate în industria prelucrătoare, administrația publică, sănătate și sectorul energetic.

La polul opus, cele mai puține locuri de muncă vacante au fost înregistrate în tranzacțiile imobiliare, industria extractivă și alte activități de servicii.

Datele INS mai arată că cele mai importante scăderi ale numărului de posturi disponibile s-au înregistrat în comerț, administrație publică și activități profesionale și tehnice.

Specialiștii în resurse umane spun că 2026 este anul recrutărilor selective

Specialiștii în resurse umane susțin că piața locurilor de muncă din România intră într-o etapă caracterizată prin recrutări selective și reducerea planurilor de extindere.

Sorina Faier afirmă că firmele continuă să angajeze, însă într-un ritm mult mai prudent și cu accent pe posturile considerate esențiale pentru activitate.

„Datele INS pentru T1 2026 arată o piață a muncii mai prudentă și un ritm mai temperat al recrutărilor. Deși rata locurilor de muncă vacante s-a menținut la 0,55%, observăm o scădere a numărului total de poziții disponibile comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Companiile continuă să recruteze, însă mult mai selectiv și mai atent la costuri. Vedem scăderi în domenii precum activități profesionale și tehnice, administrație publică sau comerț, ceea ce indică o tendință de optimizare și amânare a unor investiții sau extinderi.

În același timp, există în continuare cerere pentru specialiști, roluri operaționale și sectoare unde activitatea nu poate fi încetinită, precum sănătatea, industria prelucrătoare sau HoReCa”, a declarat aceasta, pentru Digi.

Specialistul consideră că anul 2026 marchează o schimbare importantă pe piața muncii, în care companiile nu mai urmăresc angajări masive, ci recrutări orientate strict către competențe esențiale.

„Din perspectiva pieței muncii, 2026 pare să fie anul recrutărilor strategice, nu al angajărilor în masă. Companiile caută mai puțini oameni, dar mult mai targetat, iar candidații care au competențe tehnice, adaptabilitate și experiență relevantă vor continua să fie foarte căutați”.

Principalele date privind piața locurilor de muncă și economia României în 2026:

Indicator economic și piața muncii	Date raportate în 2026
Locuri de muncă pierdute în economie	Peste 50.000
IMM-uri care spun că își pot închide activitatea	Aproape 10%
Locuri de muncă vacante în T1 2026	28.300
Scădere anuală a posturilor vacante	-4.300
Rata locurilor de muncă vacante	0,55%
Scădere medie a vânzărilor din comerț	Aproximativ 6%
Companii intrate în insolvență în primele două luni	1.091
Creștere a insolvențelor față de 2025	Peste 13%
Rata anuală a inflației în aprilie 2026	10,7%
Evoluția PIB față de trimestrul IV 2025	-0,2%
Evoluția PIB față de T1 2025	-1,7% serie brută
Domeniul cu cele mai multe posturi vacante	Industria prelucrătoare – 5.700 posturi
Domenii cu cele mai puține posturi vacante	Imobiliare, industrie extractivă, servicii