Salarii mai mari pentru debutanții din sistemul bugetar. Creșteri semnificative propuse în noua lege a salarizării

Salarii mai mari pentru debutanții din sistemul bugetar. Guvernul României propune o reformă majoră a sistemului de salarizare din sectorul public, cu impact direct asupra angajaților debutanți din administrație, educație, sănătate, cultură și justiție. Noua grilă de salarizare, aflată în prezent în dezbatere publică, prevede creșteri semnificative ale veniturilor de început, în unele cazuri depășind 90%, ceea ce echivalează cu aproape dublarea salariilor de bază pentru anumite categorii profesionale. Măsura este parte a noii Legi a salarizării unitare și urmărește reducerea dezechilibrelor din sistemul public, creșterea atractivității posturilor bugetare și atragerea tinerilor în instituțiile de stat.

Salarii mai mari pentru debutanții din sistemul bugetar. Creșteri salariale importante pentru debutanți în administrație, cultură și justiție

Salarii mai mari pentru debutanții din sistemul bugetar. Potrivit informațiilor oficiale prezentate de autorități, creșterile salariale pentru debutanții din sectorul public ar varia, în general, între 17% și 40%, însă anumite funcții beneficiază de ajustări semnificativ mai mari.

Unul dintre cele mai relevante exemple vine din domeniul justiției. Salariul unui grefier debutant cu studii superioare ar urma să crească de la aproximativ 4.148 de lei la 8.405 lei, ceea ce reprezintă o majorare substanțială, cu impact direct asupra atractivității profesiei.

Și în sectorul cultural sunt prevăzute ajustări semnificative. Actorii debutanți din instituțiile publice de spectacole ar putea ajunge la un salariu de bază de 7.298 de lei, comparativ cu 4.562 de lei în prezent. În mod similar, muzeografii debutanți din instituțiile naționale ar putea depăși pragul de 7.000 de lei lunar.

În administrația publică centrală, un consilier debutant ar urma să fie încadrat la un salariu de bază de 7.831 de lei, ceea ce reprezintă o creștere importantă față de nivelul actual, de aproximativ 4.500 de lei.

„Vă voi prezenta, mai presus decât aceste lucruri care au fost discutate de partide şi agreate, nişte principii care unele izvorăsc chiar din angajamentele din PNRR şi sunt şase lucruri esenţiale. Primul lucru clar pentru orice legislaţie de salarizare este acest principiu ‘muncă de valoare egală, salarizare egală’. Nu ai cum să ai un sistem salarial în care să ai poziţii care au acelaşi conţinut de muncă şi să fie remunerate diferit. Ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani după adoptarea Legii 153 este că pentru anumite familii ocupaţionale s-au dat nişte bani în plus, altele au rămas în urmă, iar diferenţele au rămas majore pe acelaşi tip de poziţie. Al doilea lucru esenţial pe care îl avem este legat de predictibilitate şi sustenabilitate. Trebuie să existe o legătură între câteva lucruri. O dată – cât îţi permiţi, care este angajamentul pe termen mediu pe care îl ai legat de deficitul bugetar – şi ştiţi că România are acest angajament de a ajunge înapoi la 3% până în 2030, avem după aceea deficitul bugetar din 2027, care trebuie respectat, şi în general să vedem cum corelăm această creştere a anvelopei salariale într-un mod în care să ţină pasul şi cu productivitatea din sectorul privat”, a susţinut Dragoș Pîslaru.

Majorări salariale și în sănătate și educație

Reforma propusă include și sectorul sanitar, unde asistenții medicali debutanți ar putea ajunge la un salariu de aproximativ 7.011 lei, în timp ce biologii debutanți ar urma să fie remunerați cu până la 6.847 de lei. Infirmierii ar beneficia, de asemenea, de creșteri, cu salarii de peste 5.400 de lei.

În domeniul educației, profesorii debutanți din învățământul preuniversitar ar putea avea un salariu de bază de 7.544 de lei, față de aproximativ 6.446 de lei în prezent. Această ajustare este prezentată ca parte a unui efort mai amplu de a crește atractivitatea carierei didactice în România.

Scopul reformei, reducerea dezechilibrelor din sistemul public

Executivul susține că noua lege a salarizării unitare urmărește corectarea diferențelor semnificative dintre diverse categorii de angajați din sectorul public și creșterea atractivității profesiilor esențiale pentru funcționarea statului.

Conform datelor prezentate, impactul bugetar total al reformei este estimat la aproximativ 8 miliarde de lei. În același timp, autoritățile subliniază că majorările pentru demnitari reprezintă o parte relativ redusă din acest buget, sub 500 de milioane de lei.

„Toată categoria de demnitari, cu toate sporurile, cu tot ce avem reaşezare, este undeva sub 500 de milioane de de lei. Deci, ca să fie foarte clar ca impact: din 8 miliarde e mult sub 500, nu ştiu să vă spun acum exact cifra, dar să păstrăm proporţiile. Deci, o chestiune de tipul ‘demnitarii de fapt îşi trag salariile şi ceilalţi stau pe loc’ este complet neadecvat. Discutăm, după cum v-am spus, de sub 500 de milioane de lei pe această categorie”, a subliniat acesta.

Principiile noii legi a salarizării

Ministrul responsabil de domeniul muncii a precizat că noul cadru legislativ se bazează pe mai multe principii fundamentale, printre care:

Principiu	Descriere
„Muncă egală, salarizare egală”	Eliminarea diferențelor nejustificate de salarizare între funcții similare din sectorul public, pe baza conținutului și complexității muncii.
Corelarea cu sustenabilitatea bugetară și deficitul public	Ajustarea creșterilor salariale în funcție de capacitatea reală a bugetului de stat și de țintele de deficit asumate pe termen mediu.
Stimularea intrării tinerilor în sistemul public	Crearea unor niveluri salariale de debut mai atractive pentru a încuraja recrutarea și retenția personalului tânăr în instituțiile publice.
Introducerea unui sistem de evaluare a performanței	Corelarea parțială a veniturilor cu performanța profesională, pentru a susține eficiența și responsabilizarea în sectorul public.
Integrarea administrației locale în grila unitară de salarizare	Alinierea salariilor din administrația locală la același cadru de salarizare aplicat la nivel central, pentru uniformizare și transparență.

De asemenea, reforma este corelată cu angajamentele asumate de România privind disciplina fiscală și reducerea deficitului bugetar în următorii ani.

Noua lege a salarizării unitare se află în prezent în faza de consultare publică, urmând să fie transmisă Parlamentului pentru dezbatere și eventuală adoptare. Implementarea sa ar putea marca una dintre cele mai importante restructurări ale sistemului de salarizare din ultimii ani în sectorul public.