Mihai Daraban critică reforma statului. Aparatul administrativ este supradimensionat, România nu poate fi salvată prin taxe mai mari

Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, avertizează că reforma statului este blocată într-o zonă de discurs politic, fără intervenții structurale reale asupra aparatului administrativ, pe care îl consideră supradimensionat și ineficient, susținând că România ar trebui să își reducă cheltuielile publice prin reorganizare instituțională, nu prin majorarea taxelor generate de contexte economice conjuncturale, precum scumpirea carburanților.

Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, susține că dezbaterea privind reforma statului român rămâne superficială, în lipsa unor măsuri structurale reale care să reducă aparatul administrativ considerat ineficient și supradimensionat.

Într-o analiză a situației economice și administrative, acesta afirmă că statul nu ar trebui să își echilibreze bugetul prin creșteri de venituri generate conjunctural, cum sunt scumpirile la carburanți influențate de contextul geopolitic internațional, ci prin reducerea cheltuielilor structurale și optimizarea instituțiilor publice.

„Nu putem merge în continuare cu atâtea instituții, cu 42 de județe, cu comune sub 5.000 de locuitori, orașe sub 10.000. Și Bucureștiul ăsta, de ce să avem șapte primării?”, s-a întrebat retoric șeful CCIR, subliniind că menținerea acestor entități va adânci deficitul bugetar pe termen lung.

Critici privind structura administrativ-teritorială a României

Mihai Daraban consideră că actuala organizare administrativă a țării nu mai corespunde realităților economice și demografice. El atrage atenția asupra numărului ridicat de județe, precum și asupra existenței unor unități administrativ-teritoriale cu populație redusă, pe care le consideră ineficiente din punct de vedere al costurilor de funcționare.

În acest context, acesta pune sub semnul întrebării menținerea unor localități mici și a unei arhitecturi administrative fragmentate, argumentând că acestea contribuie la presiunea constantă asupra bugetului de stat și limitează capacitatea de investiții publice.

De asemenea, șeful CCIR a ridicat problema organizării administrative a Capitalei, sugerând că existența mai multor primării în București generează suprapuneri instituționale și dificultăți de coordonare administrativă.

Reforma statului și blocajul decizional

În opinia lui Daraban, România se confruntă cu un blocaj decizional în ceea ce privește reformele structurale, iar dezbaterea publică este concentrată excesiv pe aspecte politice, în special pe desemnarea viitorului premier, în detrimentul unor măsuri economice concrete.

El susține că lipsa unei strategii coerente de reformă administrativă menține ineficiențele sistemului public și întârzie modernizarea economică a țării.

„Trebuie o mână de fier, dar coroborată cu un background personal beton, adică să nu poată fi contestat profesional”, a explicat Daraban într-o emisiunea TV la PS News.

Rolul unui executiv tehnocrat în procesul de reformă

Referindu-se la posibilitatea instalării unui guvern tehnocrat, Mihai Daraban afirmă că o astfel de formulă ar putea fi eficientă doar dacă este condusă de o personalitate cu autoritate profesională solidă și credibilitate incontestabilă în domeniul economic sau financiar.

În viziunea sa, un lider cu experiență în instituții financiare internaționale sau în structuri economice de top ar avea capacitatea de a implementa reforme dificile și de a rezista presiunilor politice.