Reforma salarizării bugetare în România. Guvernul introduce raportare lunară a salariilor. Veniturile bugetarilor vor fi publicate

Reforma salarizării bugetare în România. Guvernul propune o reformă amplă a salarizării în sectorul public din România, care introduce raportare lunară, transparență obligatorie și publicarea detaliată a veniturilor bugetarilor.

Reforma salarizării bugetare în România. România introduce reformă majoră a salarizării bugetare: transparență extinsă și control asupra veniturilor publice

Reforma salarizării bugetare în România. Guvernul României pregătește o schimbare structurală în modul de administrare a salariilor din sectorul public, după ce autoritățile au confirmat existența unor probleme semnificative privind lipsa unei evidențe centralizate a veniturilor plătite din fonduri publice.

Ministerul Muncii susține că, în prezent, statul nu dispune de un sistem complet și actualizat care să arate în mod clar cât câștigă fiecare angajat plătit din bani publici, situație considerată o vulnerabilitate majoră în gestionarea resurselor bugetare.

”Nu vă pot da o cifră acum. Ce vă pot spune, însă, că având în vedere că salariul preşedintelui astăzi este şi mai mic, repet, nu-l ştiu pe dinafară, eu ştiu că este undeva la 15.000 de lei, ceva de genul ăsta, 16.000 de lei, ideea e că practic, în acest moment, sunt mai mulţi angajaţi care depăşesc în plată salariul preşedintelui”, spune ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, Dragoş Pîslaru, într-o conferinţă de presă.

Lipsa de transparență în sistemul public, problema centrală a reformei

Reprezentanții Ministerului Muncii au explicat că dificultatea principală constă în absența unei baze de date exhaustive privind salariile din sectorul public. Din acest motiv, nu există o imagine clară asupra veniturilor totale încasate de angajații din administrația publică.

În lipsa acestor date centralizate, nici instituțiile internaționale implicate în analiză nu au putut stabili cu exactitate structura completă a salariilor bugetare din România.

„Prin faptul că reaşezăm salariile pe grila aceasta, pe sistemul acesta de 1 la 8, măcar preşedintele are mai puţină lume care să-l depăşească. Câţi sunt în plată care depăşesc, asta este ceva ce nici echipa Băncii Mondiale n-a reuşit să calculeze şi este unul din lucrurile pe care le vom introduce în lege.

România are o dificultate majoră – şi o spun cu toată seriozitatea – pentru că nu are o evidenţă exhaustivă cât are în plată fiecare funcţionar public din această ţară. Şi ceea ce vom încerca să facem, inclusiv prin legiferare acum – şi vom avea o modificare în acest sens – este să cerem ca acel formular, cred că îi spune E153, dacă nu mă înşel, care-ţi spune cum sunt compuse salariile şi care de obicei este anual, o să încercăm să spunem la Ministerul de Finanţe, să-l facem lunar, ca să ştim în plată cât are fiecare om care e plătit din funcţia publică în România”, a adăugat el.

Raportare lunară obligatorie pentru toate instituțiile publice

Una dintre măsurile-cheie ale noii reforme este introducerea raportării lunare a veniturilor salariale în sectorul public.

„Vă pot spune că, de exemplu, în zona magistraţilor salariile în plată depăşesc, din câte îmi aduc aminte, 30.000 lei. Hai să spunem că au o depăşire considerabilă faţă de salariul preşedintelui astăzi, urmând ca să caut aceste date, ca să nu creez acum suspiciuni legate de lucrul acesta”, a precizat acesta.

În prezent, multe dintre datele salariale sunt colectate anual, prin formulare standardizate. Noua propunere schimbă fundamental acest mecanism, obligând instituțiile publice să transmită lunar informații detaliate privind:

• salariile de bază
• sporurile acordate
• indemnizațiile și alte beneficii
• structura completă a veniturilor individuale

Scopul este crearea unui sistem unitar de monitorizare, care să permită actualizarea permanentă a datelor salariale.

Grilă de salarizare și limitarea dezechilibrelor din sistem

Reforma include și implementarea unei noi grile de salarizare pentru personalul plătit din fonduri publice, structurată pe un raport de ierarhizare între nivelurile de venit.

Autoritățile urmăresc reducerea discrepanțelor salariale și stabilirea unui cadru mai predictibil, în care diferențele dintre cele mai mici și cele mai mari venituri din sistem să fie clar reglementate.

În prezent, anumite categorii profesionale din sectorul public înregistrează venituri semnificativ mai mari decât salariul de referință al președintelui României, ceea ce a generat dezbateri privind echitatea sistemului de salarizare.

Transparență publică obligatorie și sancțiuni pentru instituții

Proiectul de lege introduce obligația ca toate instituțiile publice să publice periodic informații detaliate despre structura de personal și veniturile aferente.

Aceste date vor include:

• funcțiile existente în instituție
• salariile de bază
• sporurile și majorările aplicate
• alte drepturi financiare sau în natură
• baza legală a fiecărui tip de venit

Publicarea va fi obligatorie de două ori pe an, iar nerespectarea acestei obligații va fi sancționată prin amenzi administrative aplicate conducătorilor instituțiilor.

Impactul reformei asupra administrației publice

Dacă va fi adoptată, legea va introduce un nivel ridicat de transparență și control în sistemul bugetar, cu impact direct asupra modului în care sunt gestionate cheltuielile salariale la nivel național.

Măsura este concepută pentru a îmbunătăți predictibilitatea bugetară, a reduce discrepanțele salariale și a crea un sistem unitar de evidență a veniturilor din sectorul public.