Aderarea la OCDE ar putea aduce României 3,5 miliarde de euro pe an. BNS: Reformele sunt cheia, nu creșterea taxelor
SURSA FOTO: Dreamstime-OCDE
România ar putea beneficia de investiții străine suplimentare de aproximativ 3,5 miliarde de euro anual și de economii importante la costurile de finanțare ale datoriei publice dacă va finaliza cu succes aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Totuși, aceste avantaje nu vor apărea automat odată cu obținerea statutului de stat membru, ci depind de implementarea unor reforme structurale și de îmbunătățirea funcționării instituțiilor publice.
Aceasta este principala concluzie a studiului „Efectul OCDE. Aderarea României la OCDE”, lansat miercuri, 1 iulie, de Blocul Național Sindical (BNS), document care analizează impactul economic al aderării și condițiile necesare pentru valorificarea acestui obiectiv strategic.
România este aproape de finalizarea negocierilor pentru aderarea la OCDE
Autorii studiului arată că România intenționează să încheie procesul de aderare în cursul anului 2026, după patru ani de negocieri și la aproape trei decenii după alte state din Europa Centrală și de Est, precum Polonia și Ungaria.
Până în prezent, țara noastră a finalizat 24 dintre cele 25 de capitole de negociere, singurul aflat încă în evaluare fiind cel referitor la Deschiderea Pieței. După închiderea acestuia, Consiliul OCDE va decide, prin consens, dacă România va deveni cel de-al 39-lea stat membru al organizației.
Potrivit analizei BNS, aderarea reprezintă una dintre cele mai importante oportunități economice ale următorilor ani, însă succesul nu va depinde exclusiv de intrarea în organizație.
BNS: Beneficiile economice nu sunt automate
Studiul subliniază că statutul de membru OCDE nu garantează, prin el însuși, creștere economică sau investiții suplimentare.
Conform unei informări realizate de Ministerul Afacerilor Externe și transmisă către BNS, aderarea ar putea contribui cu aproximativ 1% din PIB la creșterea economică anuală.
Analiza sindicatului completează această estimare și arată că România ar putea atrage investiții străine directe suplimentare de aproximativ 3,5 miliarde de euro în fiecare an.
În același timp, costurile de finanțare ale datoriei publice s-ar putea reduce cu aproximativ 840 de milioane de euro anual, ca urmare a diminuării primei de risc asociate României pe piețele financiare.
Reformele fiscale și administrative sunt considerate esențiale
Potrivit studiului, toate aceste avantaje depind de capacitatea autorităților de a implementa reforme consistente.
Printre măsurile considerate prioritare se numără:
- reducerea deficitului bugetar pe o traiectorie credibilă;
- diminuarea decalajului de colectare a TVA;
- modernizarea administrației fiscale;
- îmbunătățirea calității instituțiilor publice.
Autorii avertizează că, fără aceste schimbări, aderarea riscă să rămână doar un succes formal, cu efecte economice limitate.
BNS: România poate reduce deficitul fără majorarea taxelor
Una dintre concluziile centrale ale studiului este că statul dispune deja de resurse suficiente pentru consolidarea finanțelor publice fără a introduce noi taxe sau fără a majora impozitele existente.
Analiza estimează că reducerea muncii nedeclarate și combaterea evaziunii fiscale în domeniul TVA ar putea aduce venituri suplimentare de peste 5% din PIB.
Potrivit BNS, această valoare depășește deficitul structural pe care România trebuie să îl reducă în cadrul procedurii europene privind deficitul excesiv.
În plus, formalizarea economiei ar avea efecte pozitive dincolo de încasările bugetare.
Reducerea muncii nedeclarate ar conduce la creșterea productivității, ar facilita accesul angajaților și companiilor la finanțare și la protecție socială și ar elimina avantajele concurențiale de care beneficiază firmele care desfășoară activități în economia subterană.
BNS avertizează asupra interpretării recomandărilor OCDE
Studiul atrage atenția că recomandările formulate de OCDE sunt prezentate frecvent în spațiul public ca argument pentru majorarea taxelor.
Potrivit BNS, această interpretare este greșită.
Organizația pune accent, în primul rând, pe creșterea eficienței administrației fiscale, îmbunătățirea colectării impozitelor existente și combaterea evaziunii fiscale, nu pe introducerea unor noi poveri fiscale.
Sindicaliștii avertizează că există riscul ca și de această dată autoritățile să înlocuiască reformele structurale cu majorări de taxe și impozite, invocând procesul de aderare la OCDE.
O astfel de abordare, apreciază BNS, ar reduce competitivitatea economiei, ar afecta investițiile și puterea de cumpărare și nu ar rezolva cauzele reale ale dezechilibrelor bugetare.
Mesajul studiului: statul trebuie să colecteze mai bine, nu să taxeze mai mult
Concluzia documentului este că aderarea României la OCDE trebuie să reprezinte începutul unui amplu proces de modernizare administrativă și economică.
Potrivit BNS, autoritățile ar trebui să prioritizeze colectarea eficientă a taxelor existente, reducerea economiei gri și combaterea evaziunii fiscale înainte de a lua în calcul introducerea unor noi taxe sau majorarea celor actuale.
Autorii studiului susțin că adevăratul „efect OCDE” nu este produs de aderarea propriu-zisă, ci de reformele care o însoțesc. În opinia lor, România poate beneficia de investiții mai mari, costuri mai reduse de finanțare și o economie mai competitivă doar dacă modernizează administrația fiscală și consolidează instituțiile publice, fără a transfera povara ajustării fiscale asupra contribuabililor și mediului de afaceri.
Sunt absolventă a Facultății de Jurnalism, Universitatea Hyperion. Deși, înainte să încep facultatea, mă visam la TV, pe parcurs am descoperit o pasiune tot mai mare pentru scris, așadar, în 2017, m-am alăturat site-ului Bugetul.ro. Acolo am lucrat timp de șapte ani, fiind locul unde am învățat și am acumulat experiență. Din iulie 2024, am acceptat provocarea de a mă alătura echipei Capital în calitate de editor, o „misiune” mai grea, dar nu imposibilă, alături de întreaga echipă cu care lucrez în fiecare zi.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.