Judecătorii critică noua lege a salarizării. Dezechilibrele din proiect pot afecta independența justiției

Judecătorii critică proiectul noii legi a salarizării și cere recalibrarea remunerației magistraților. Asociația Forumul Judecătorilor a transmis o scrisoare adresată Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, în contextul apariției în spațiul public a proiectului de act normativ privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Judecătorii cer modificarea urgentă a proiectului de lege

Asociația Forumul Judecătorilor formulează o serie de observații și propuneri referitoare la modul în care sunt stabilite salariile magistraților și avertizează că actuala formă a proiectului poate afecta independența justiției și echilibrul puterilor în stat.

Potrivit asociației, remunerarea magistraților trebuie stabilită în raport cu rolul și responsabilitățile pe care aceștia le au într-un stat de drept și trebuie să fie suficient de ridicată pentru a-i proteja de orice presiune care ar putea influența deciziile judiciare. Judecătorii și procurorii trebuie să beneficieze de o independență economică reală, considerată o condiție esențială pentru garantarea independenței și imparțialității în exercitarea actului de justiție.

Forumul susține că singura echivalare salarială acceptabilă pentru magistrați este cea cu indemnizațiile acordate demnitarilor și înalților funcționari

Forumul Judecătorilor susține că singura echivalare salarială acceptabilă pentru magistrați este cea cu indemnizațiile acordate demnitarilor și înalților funcționari ai statului, având în vedere faptul că puterea judecătorească este egală, din punct de vedere constituțional, cu puterea legislativă și cea executivă.

„Asociația Forumul Judecătorilor din România, asociație profesională a judecătorilor, în contextul apariţiei în spaţiul public a proiectului de act normativ „Lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice”, vă adresează următoarele propuneri referitoare la proiectul indicat:

În primul rând, remunerarea magistraţilor trebuie să fie stabilită conform rolului şi responsabilităţilor pe care le au aceştia într-un stat de drept şi să aibă un nivel suficient de ridicat pentru a-i face imuni la orice presiune menită să influenţeze deciziile. Salarizarea trebuie să asigure judecătorilor și procurorilor o reală independenţă economică, cerinţă esenţială pentru protecţia acestora împotriva oricărei atingeri aduse independenţei şi imparţialităţii lor în înfăptuirea actului de justiţie”, a transmis Forumul Judecătorilor.

Singura echivalare salarială care poate fi impusă magistraților este echivalarea cu indemnizațiile stabilite la nivelul remuneraţiei demnitarilor sau a înalţilor funcţionari, salarizarea având în vedere tocmai exercitarea funcţiilor de putere constituită în stat, puterea judecătorească, egală cu puterea legislativă și puterea executivă.

În analiza proiectului, asociația critică prevederile din Anexa nr. V, referitoare la familia ocupațională „Justiție” și Curtea Constituțională. Reprezentanții judecătorilor consideră că acestea generează dezechilibre majore în ierarhia funcțiilor publice. Un exemplu oferit este situația unui judecător al Înaltei Curți de Casație și Justiție cu peste 20 de ani vechime, care ar urma să beneficieze de un coeficient salarial de 5,50, inferior celui acordat unui senator sau deputat, stabilit la 6,00, și mult sub nivelul de 7,50 acordat președinților Senatului și Camerei Deputaților.

Asociația apreciază că este dificil de acceptat, din perspectivă constituțională, ca președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție să fie remunerat sub nivelul unui parlamentar sau al liderilor puterii legislative și executive. În condițiile în care președintele României are un coeficient de 8,00, iar prim-ministrul și președinții celor două Camere ale Parlamentului beneficiază de coeficienți de 7,50, poziționarea șefului instanței supreme sub aceste niveluri ar afecta atât simbolic, cât și material independența și prestigiul puterii judecătorești.

Forumul atrage atenția și asupra comparațiilor cu funcțiile prevăzute în Anexa nr. IX a proiectului

Forumul Judecătorilor atrage atenția și asupra comparațiilor cu funcțiile prevăzute în Anexa nr. IX a proiectului. Astfel, primarul general al Capitalei ar urma să aibă un coeficient de 6,50, iar președinții consiliilor județene și primarii municipiilor reședință de județ ar beneficia de coeficienți de 6,00. În același timp, un judecător de tribunal cu peste 20 de ani vechime ar avea un coeficient de numai 5,10. În opinia asociației, apare astfel situația în care un primar ale cărui acte administrative sunt supuse controlului de legalitate exercitat de un judecător este remunerat considerabil mai bine decât magistratul care îi verifică activitatea.

Documentul mai semnalează că numeroase funcții de demnitate publică beneficiază de coeficienți superiori celor acordați judecătorilor de la curțile de apel și de la instanța supremă. Sunt enumerate funcții precum Avocatul Poporului, președintele Consiliului Legislativ, președintele și vicepreședintele Curții de Conturi, consilierii de conturi, președintele Consiliului Concurenței, consilierii de concurență, președintele Consiliului Național al Audiovizualului și membrii CNA. Toate aceste poziții au coeficienți mai mari decât maximul de 5,50 prevăzut pentru judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție, deși actele acestora pot fi supuse controlului de legalitate exercitat de instanțe.

Din perspectiva constituțională, asociația consideră că președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție ar trebui să fie salarizat cel puțin la nivelul conducătorilor celorlalte două puteri ale statului, cu coeficienți cuprinși între 7,20 și 7,50, iar judecătorii instanței supreme ar trebui să depășească nivelul salarial al senatorilor și deputaților. De asemenea, judecătorii de tribunal ar trebui să beneficieze de coeficienți cel puțin egali sau superiori celor acordați primarilor marilor municipii și funcționarilor publici ale căror acte sunt supuse controlului judecătoresc.

Fără o recalibrare semnificativă a coeficienților salariali, proiectul perpetuează o subordonare financiară și simbolică a puterii judecătorești

Potrivit Forumului Judecătorilor, fără o recalibrare semnificativă a coeficienților salariali, proiectul perpetuează o subordonare financiară și simbolică a puterii judecătorești, contrară principiului separației și echilibrului puterilor în stat.

Asociația subliniază că salarizarea personalului din sistemul judiciar trebuie stabilită ținând cont de locul și rolul justiției în statul de drept, de importanța socială a muncii, de răspunderea, complexitatea și riscurile funcțiilor exercitate, de obligația de păstrare a confidențialității, de pregătirea profesională, de interdicțiile legale și de standardele internaționale privind statutul magistraților.

O altă problemă semnalată este regimul incompatibilităților și interdicțiilor aplicabile magistraților, descris drept cel mai restrictiv din întregul sistem bugetar. Asociația consideră că aceste limitări justifică asigurarea unei securități financiare adecvate, remunerația fiind privită ca o garanție a respectării statutului și nu ca o simplă recompensă.

Forumul Judecătorilor solicită ca trecerea la noul sistem să fie realizată fără ca vreun magistrat să înregistreze o diminuare a venitului salarial

Forumul Judecătorilor solicită ca trecerea la noul sistem de salarizare să fie realizată fără ca vreun magistrat să înregistreze o diminuare a venitului salarial net existent la momentul intrării în vigoare a legii. În opinia organizației, drepturile salariale actuale trebuie menținute ca drepturi câștigate și integrate în viitoarea reglementare.

În același timp, asociația avertizează că eventualele reduceri salariale ar putea provoca un exod al magistraților care se pot pensiona în baza legislației actuale. În condițiile unui volum foarte mare de activitate, ale instabilității raporturilor de serviciu și ale lipsei meritocrației, mulți judecători și procurori ar putea considera dezavantajoasă continuarea activității. O astfel de situație ar afecta funcționarea sistemului judiciar, deoarece magistrații cu experiență nu pot fi înlocuiți rapid.

O critică importantă vizează și articolul 7 din proiectul de lege, care instituie un mecanism salarial compensatoriu valabil doar pentru o perioadă tranzitorie de cinci ani. Potrivit asociației, acest mecanism este neconstituțional deoarece nu se aplică în cazul promovării la o instanță sau un parchet superior, ceea ce poate conduce la diminuări salariale nejustificate. Situații similare ar putea apărea și la trecerea într-o treaptă superioară de vechime.

Viitorii magistrați care vor intra în profesie după adoptarea legii vor avea venituri mult mai mici decât colegii care și-au început cariera cu doar un an înainte

Forumul Judecătorilor susține, de asemenea, că viitorii magistrați care vor intra în profesie după adoptarea legii vor avea venituri mult mai mici decât colegii care și-au început cariera cu doar un an înainte, ceea ce ar genera dezechilibre și discriminări nejustificate.

Un alt punct criticat este plafonarea grilelor de salarizare la maximum 20 de ani vechime. După atingerea acestui prag, proiectul nu mai prevede nicio evoluție salarială, ceea ce înseamnă stagnarea veniturilor pentru tot restul carierei profesionale.

Asociația apreciază că această soluție legislativă contravine principiilor europene și recomandărilor formulate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene și de Consiliul Europei, care prevăd că remunerația magistraților trebuie să evolueze inclusiv în funcție de experiența acumulată.

În opinia forumului, menținerea aceleiași grile pentru un magistrat cu 20 de ani vechime și pentru unul cu 40 de ani experiență ignoră realitatea profesională

În contextul actual, mulți magistrați vor lucra peste 20 de ani, iar unii pot depăși chiar 40 de ani de activitate. În opinia Forumului Judecătorilor, menținerea aceleiași grile salariale pentru un magistrat cu 20 de ani vechime și pentru unul cu 40 de ani experiență ignoră realitatea profesională și elimină stimulentele pentru performanță.

Asociația avertizează că lipsa perspectivelor de progres financiar în a doua jumătate a carierei poate genera demotivare, plafonare profesională, surmenaj și blazare. În plus, remunerarea identică a unor niveluri foarte diferite de experiență creează dezechilibre de echitate internă și poate avea consecințe directe asupra calității actului de justiție, prin creșterea termenelor de soluționare, apariția erorilor judiciare și scăderea calității motivării hotărârilor.

În concluzie, Forumul Judecătorilor solicită extinderea grilelor de salarizare în funcție de vechimea reală și efectivă a magistraților, pentru a evita plafonarea profesională și degradarea calității actului de justiție.

Asociația își susține argumentele prin referiri la standarde și exemple internaționale

Asociația își susține argumentele prin referiri la standarde și exemple internaționale. Sunt invocate pozițiile Comisiei de la Veneția, care a arătat că remunerația judecătorilor trebuie să corespundă demnității profesiei și să îi protejeze de influențe externe, precum și exemple din Polonia, unde Constituția garantează o remunerație adecvată statutului judecătorilor.

De asemenea, sunt menționate prevederile Declarației Universale a Drepturilor Omului și ale Convenției Europene a Drepturilor Omului privind dreptul la un tribunal independent și imparțial, precum și exemple din afara Europei, cum este Algeria, unde indemnizațiile judecătorilor au fost aliniate celor ale parlamentarilor și miniștrilor pentru a contribui la combaterea corupției.

Asociația amintește și modelul canadian, unde indemnizația președintelui Curții Supreme este mai mare decât cea a prim-ministrului, precum și jurisprudența Curții Supreme a Canadei, care subliniază diferența fundamentală dintre magistrați și funcționarii publici, bazată pe independența justiției.

Totodată, este invocată hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauza Escribano Vindel, prin care s-a stabilit că remunerația judecătorilor trebuie să fie suficient de ridicată pentru a le garanta independența economică și pentru a-i proteja de riscul corupției.

În final, Forumul Judecătorilor arată că, potrivit jurisprudenței constante a CJUE, eventualele reduceri ale remunerației magistraților sunt acceptabile doar în cadrul unor reduceri generale aplicate întregului sector public. Asociația susține că această condiție nu este îndeplinită în noul proiect de lege, întrucât numeroase categorii de personal beneficiază de majorări salariale substanțiale.

„În fine, conform jurisprudenței constante a CJUE, orice reducere a remuneraţiei magistraților poate fi făcută doar în contextul unei reduceri generale a salariilor funcţionarilor publice, ceea ce nu este cazul în noua lege a salarizării, conform căreia multe salarii sunt majorate substanţial”, a conchis asociația.

Proiectul noii legi a salarizării a stârnit reacții puternice atât din partea sistemului judiciar, cât și din partea mediului de afaceri

Judecătorii de la Curtea de Apel Pitești susțin că forma actuală a documentului introduce discriminări și dezechilibre salariale majore în cadrul justiției, în timp ce reprezentanții IMM România avertizează că reforma reduce flexibilitatea administrației publice și nu rezolvă discrepanțele existente între salariile din sectorul public și cele din mediul privat. Proiectul se află în prezent în dezbatere publică și este programat să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027.

Magistrații de la Curtea de Apel Pitești au criticat public prevederile proiectului, apreciind că acestea afectează echilibrul constituțional dintre puterile statului și pot genera tratamente salariale inechitabile în sistemul judiciar.

În același timp, tensiunile cresc în mai multe categorii profesionale. În timp ce organizațiile sindicale pregătesc acțiuni de protest, magistrații au anunțat suspendarea activității în această săptămână, nemulțumiți de faptul că recalcularea salariilor ar urma să le reducă veniturile și să conducă la înghețarea acestora pentru o perioadă de mai mulți ani.

Pe fondul acestor controverse, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, se află la Bruxelles pentru negocieri privind Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).