Magistrații și IMM-urile critică dur proiectul legii salarizării: Atitudini iresponsabile şi umilitoare. Singura preocupare, majorarea salariilor demnitarilor

Proiectul legii salarizării unitare pentru sectorul public a generat reacții puternice din partea magistraților și a mediului de afaceri. Judecătorii Curții de Apel Pitești susțin că noul sistem propus de Guvern creează discriminări și dezechilibre salariale grave în sistemul judiciar. În paralel, reprezentanții IMM România avertizează că reforma limitează flexibilitatea administrației publice și nu rezolvă diferențele dintre sectorul public și cel privat. Proiectul se află în dezbatere publică și ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2027.

Proiectul legii salarizării este contestat dur de magistrații Curții de Apel Pitești

Proiectul legii salarizării unitare a fost criticat public de judecătorii Curții de Apel Pitești, care susțin că noile prevederi afectează grav echilibrul constituțional dintre puterile statului și pot produce efecte salariale discriminatorii în sistemul judiciar.

Într-un comunicat transmis marți, magistrații afirmă că nu mai acceptă ceea ce numesc „demonizarea continuă” a sistemului judiciar și acuză puterea executivă că transferă responsabilitatea problemelor economice asupra magistraților.

„Judecătorii Curţii de Apel Piteşti resping strategia asumată făţiş la nivel politic de demonizare continuă a magistraţilor pentru a acoperi incapacitatea puterii executive de îmbunătăţire a nivelului de trai al societăţii şi atrag atenţia public că nu mai sunt dispuşi să accepte atitudini iresponsabile şi umilitoare, fără fundament, din partea celorlalte puteri”, se arată în comunicatul transmis de Curtea de Apel Pitești.

Magistrații avertizează că textele incluse în proiectul legislativ pot genera situații considerate absurde în ceea ce privește salarizarea și promovarea în funcție.

„Textele proiectului vor provoca anomalii traduse în încadrări diferite ale persoanelor în funcţie de data promovării sau recrutării în funcţii publice astfel încât se va ajunge la situaţii în care ca efect al promovării în grade sau trepte de vechime drepturile salariale să scadă”, susțin reprezentanții instanței.

Aceștia mai afirmă că nivelul coeficienților de ierarhizare propuși prin noua lege „încalcă principiul constituţional al egalităţii între puteri”, fără a ține cont de rolul constituțional al puterii judecătorești.

Judecătorii acuză că proiectul favorizează demnitarii și creează noi inechități la pensii

Reprezentanții Curții de Apel Pitești consideră că proiectul salarizării urmărește în principal majorarea veniturilor pentru demnitari, în timp ce alte categorii profesionale sunt afectate de noile formule de calcul.

„Singura preocupare a iniţiatorilor a vizat majorarea salariilor demnitarilor, deşi aceştia fac apel la moderaţie în cheltuirea banilor publici”, consideră oficialii Curţii de Apel Piteşti.

Magistrații susțin că noul model salarial, corelat cu legea pensiilor, va accentua diferențele dintre generațiile de pensionari din sistemul judiciar și va crea noi discrepanțe între persoane aflate în condiții identice de vechime și grad profesional.

„Modelul de salarizare propus prin acest proiect, corelat cu noua lege a pensiilor, va provoca o nouă scădere a veniturilor magistraţilor astfel încât în loc de 3 categorii de pensionari în magistratură vor fi patru, fiecare urmând a fi menţinută în plată, cu diferenţe de peste 100% între ele, în condiţii identice de grad şi vechime, ceea ce nu poate fi admis”, transmit judecătorii.

Totodată, reprezentanții instanței afirmă că problemele privind plata drepturilor salariale restante au fost generate de lipsa unor reglementări clare și coerente din partea autorităților.

„Drepturile salariale restante sunt recunoscute tuturor categoriilor profesionale (profesori, medici, poliţişti, funcţionari publici, etc) şi sumele datorate de statul român sunt consecinţa incapacităţii factorilor de decizie de a edicta norme clare şi lipsite de echivoc”, se mai arată în comunicatul Curții de Apel Pitești.

Dragoș Pîslaru susține că proiectul salarizării urmărește echitatea în sistem

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat că noua lege a salarizării nu urmărește reducerea veniturilor în plată, ci corectarea dezechilibrelor create în timp prin hotărâri judecătorești și interpretări legislative.

Oficialul a explicat că anumite categorii profesionale, inclusiv magistrații, au ajuns să primească venituri peste grilele stabilite inițial în sistemul public.

„Judecătorii, pe baza unor asimilări şi interpretări şi hotărâri de instanţă, şi-au crescut salariile mult peste grilă, iar prin noua lege a salarizării se va menţine salariul de bază, dar cel în plată are o scădere semnificativă de 16%, de la 22.907 la 19.268”, a declarat ministrul.

Dragoș Pîslaru a precizat că Guvernul nu poate reduce direct veniturile aflate deja în plată, invocând principiul drepturilor câștigate.

„Nu vom putea să diminuăm valoarea în plată pentru că este, repet, teoria dreptului câştigat şi se ajunge în instanţă instantaneu, dacă am tăia efectiv sumele respective, dar dumnealor, având în vedere că sunt mult peste grile deja cu valorile respective, vor avea această compensare, repet, individuală, care le va rămâne până când vor fi prinşi în spate de creşterea valorii de referinţă”, a explicat ministrul interimar al Muncii.

Acesta a subliniat că reforma are ca obiectiv principal uniformizarea și echilibrarea sistemului bugetar.

„Acest proiect de reformă nu este un proiect de creştere a salariilor bugetarilor, este un proiect de aducere a echităţii în sistem şi ajustare”, a afirmat Dragoș Pîslaru.

IMM România avertizează că proiectul limitează flexibilitatea administrației publice

Reprezentanții IMM România consideră că noua lege a salarizării riscă să reducă flexibilitatea autorităților publice în atragerea specialiștilor și menținerea personalului performant în sectoarele strategice.

Potrivit organizației patronale, administrația publică va continua să aibă dificultăți în competiția cu sectorul privat pentru recrutarea specialiștilor.

„Noua reformă a salarizării, în forma propusă, limitează semnificativ capacitatea autorităţilor publice de a adapta nivelul salarial la nevoile reale ale anumitor domenii strategice”, se arată în comunicatul transmis de IMM România.

Confederația patronală consideră că stabilirea valorii de referință exclusiv în funcție de constrângerile bugetare și deficitul fiscal poate afecta predictibilitatea politicii salariale din sectorul public.

„În opinia IMM România, stabilirea valorii de referinţă ar trebui să se realizeze printr-un mecanism predictibil, transparent şi obiectiv, fundamentat pe indicatori statistici şi economici relevanţi”, transmit reprezentanții organizației.

IMM România mai avertizează că diferențele dintre salariile din sectorul public și cele din mediul privat vor rămâne ridicate și după aplicarea noii reforme.

Potrivit organizației, salariile din sectorul bugetar ar putea rămâne, în medie, cu aproximativ 2.000 de lei net peste nivelul salariilor din sectorul privat, în contextul în care companiile private sunt afectate de inflație, recesiune tehnică și creșterea taxelor.

Proiectul salarizării prevede 12 grade salariale și un raport de 1 la 8 între salarii

Conform proiectului publicat de Ministerul Muncii în dezbatere publică, raportul dintre cel mai mic și cel mai mare salariu de bază din sistemul bugetar va fi de 1 la 8.

Astfel, la gradul salarial 1, coeficientul minim este 1 iar cel maxim de 1,19; la gradul salarial 2 – de 1,20 minim şi de 1,34 maxim; gradul salarial 3 – între 1,35 şi 1,49; gradul salarial 4 – între 1,50 şi 1,64, gradul salarial 5 – între 1,65 şi 1,83; gradul salarial 6 – între 1,84 şi 2,09; gradul salarial 7 – între 2,10 şi 2,39; gradul salarial 8 – între 2,40 şi 3,29); gradul salarial 9 – între 3,30 şi 4,19; gradul salarial 10 – între 4,20 şi 5,59; gradul salarial 11 – între 5,60 şi 6,49, precum şi gradul salarial 12 – între 6,50 şi 8.

Documentul stabilește o valoare de referință de 4.100 de lei pentru anul 2027 și introduce o grilă cu 12 grade salariale.

Printre prevederile incluse în proiect se numără:

• coeficient minim de 1 și maxim de 8;
• 12 grade salariale distincte;
• stabilirea anuală a valorii de referință prin Hotărâre de Guvern;
• evaluarea funcțiilor coordonată de Ministerul Muncii;
• actualizarea clasificărilor și ierarhiilor salariale împreună cu Ministerul Finanțelor;
• aplicarea noii legi de la 1 ianuarie 2027.

Principalele prevederi și reacții privind proiectul legii salarizării:

Element analizat	Prevederi / Reacții
Raport salarial propus	1 la 8 între salariul minim și maxim din sistemul bugetar
Valoare de referință pentru 2027	4.100 lei
Număr grade salariale	12 grade
Reacția Curții de Apel Pitești	Acuză „anomalii”, discriminări și „atitudini umilitoare”
Poziția Ministerului Muncii	Reforma urmărește „echitate în sistem și ajustare”
Criticile IMM România	Lipsă de flexibilitate și diferențe mari între public și privat
Data estimată pentru intrarea în vigoare	1 ianuarie 2027
Instituții responsabile de implementare	Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor