Legea salarizării intră în consultare publică. Mircea Abrudean: Nu ne mai permitem să întârziem

Legea salarizării intră în consultare publică. Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a anunțat lansarea în consultare publică a proiectului noii legi a salarizării pentru sectorul public, o reformă majoră cu impact direct asupra angajamentelor României din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), unde este vizat un jalon de aproximativ 770 de milioane de euro. Măsura vine în contextul presiunilor europene pentru finalizarea reformelor asumate și prevede restructurarea sistemului de sporuri, eliminarea a 87 din 151 de sporuri și plafonarea celor rămase la maximum 20% din salariul brut, în condițiile în care autoritățile susțin că nicio remunerație aflată în plată nu va fi redusă.

Legea salarizării intră în consultare publică.  Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a anunțat marți lansarea în consultare publică a proiectului privind noua lege a salarizării, pentru o perioadă de trei săptămâni. Măsura vine în contextul angajamentelor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), unde reforma salarizării reprezintă un jalon esențial cu o valoare estimată de 770 de milioane de euro.

Oficialul a subliniat că procesul legislativ nu mai poate fi amânat, în condițiile în care acest obiectiv este urmărit de Comisia Europeană încă din 2022.

Potrivit declarațiilor, legea a fost analizată anterior inclusiv cu sprijinul Băncii Mondiale, care a formulat recomandări privind restructurarea sistemului de salarizare din sectorul public.

Consultarea publică de trei săptămâni este concepută pentru a permite implicarea tuturor părților interesate, însă autoritățile transmit că întârzierea adoptării nu mai este o opțiune viabilă, având în vedere riscul pierderii fondurilor europene.

”Legea salarizării va fi pusă în consultare publică trei săptămâni de zile, este timp pentru a fi consultate toate părţile. Vă reamintesc că se discută despre acest jalon din PNRR, care presupune 770 de milioane de euro, încă din 2022. Eram în guvern la acel moment, au fost discuţii inclusiv cu Banca Mondială, care a făcut o analiză asupra acestui cadru legislativ, a venit cu nişte propuneri. Am ajuns în situaţia în care nu ne mai permitem să întârziem”, a arătat preşedintele Senatului, Mircea Abrudean.

Un element central al noii legi îl reprezintă reforma sistemului de sporuri din sectorul public. Conform informațiilor prezentate, din totalul de 151 de sporuri existente, 87 ar urma să fie eliminate.

Restul sporurilor vor fi menținute, însă plafonate astfel încât cumulat să nu depășească 20% din salariul brut. Această măsură este justificată de autorități prin nevoia de simplificare și uniformizare a unui sistem modificat frecvent în ultimii ani.

”Cu siguranţă că această lege nu va mulţumi pe toată lumea. Principiile sunt clare, cele anunţate deja şi de premier şi de ministrul Pîslaru, că niciun venit în plată nu va scădea. Deci, de la asta plecăm. Sigur că e important să vorbim şi de faptul că din 151 de sporuri se reduc 87, de faptul că vom avea restul de sporuri incluse în maxim 20% din salariul brut. Sunt nişte lucruri absolut normale, pentru că vechea lege a fost amendată, după cum ştim, de vreo 20 de ori. Şi suntem în situaţia în care Comisia Europeană aşteaptă închiderea acestui jalon. Nu doar Comisia Europeană, ci şi societatea până la urmă”, a mai spus Abrudean.

Reforma prevede că niciun venit aflat în plată nu va scădea, principiu considerat esențial pentru evitarea impactului negativ asupra angajaților din sectorul public.

În același timp, autoritățile susțin că actuala legislație a salarizării a fost modificată de aproximativ 20 de ori, ceea ce a generat dezechilibre și interpretări neunitare în aplicare.

Adoptarea reformei a necesitat un acord între formațiunile politice, în condițiile în care închiderea jaloanelor PNRR reprezintă o prioritate guvernamentală.

Potrivit președintelui Senatului, consensul politic existent ar trebui să permită accelerarea procesului legislativ, astfel încât România să nu piardă finanțări europene importante.

”Era nevoie de acest acord. E important că partidele au ajuns la concluzia că, totuşi, jaloanele trebuie închise, că vorbim de acesta sau de celelalte opt care mai sunt prin Parlament. E important ca lucrurile să meargă înainte, iar Parlamentul să-şi facă treaba cât mai repede posibil, pentru a nu pierde niciun ban, pentru că nu ne permitem asta”, a mai afirmat Mircea Abrudean.

Apel pentru formarea rapidă a unui executiv cu mandat clar

Președintele Senatului, Mircea Abrudean (PNL), a declarat că România are nevoie, într-un termen cât mai scurt, de instalarea unui nou guvern capabil să asigure stabilitate politică și continuitate în implementarea reformelor strategice.

Oficialul a subliniat că discuția publică nu ar trebui să se concentreze pe numele viitorului premier, ci pe construirea unei formule guvernamentale funcționale, cu obiective clare și capacitate de decizie rapidă.

Potrivit poziției exprimate, viitorul executiv trebuie să ofere trei elemente fundamentale pentru guvernarea României: responsabilitate, stabilitate și predictibilitate. Acestea sunt considerate esențiale într-un context politic și economic în care mai multe programe de finanțare și reforme structurale sunt în derulare.

Declarația vine în contextul în care autoritățile încearcă să evite întârzieri care ar putea afecta implementarea angajamentelor asumate la nivel european.

„Important e să avem o formulă politică în cel mai scurt timp, pentru că România nu-și permite să treacă timpul și să nu avem o soluție responsabilă până la urmă. Și nu e vorba aici despre nume de premieri care tot apar în spațiul public, am văzut, e vorba de a avea o soluție care să ofere responsabilitate, stabilitate și predictibilitate”, a declarat marți Abrudean.

PNRR – prioritatea strategică a României

Un punct central al mesajului transmis de Mircea Abrudean este legat de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), considerat principalul obiectiv de urgență al României.

Potrivit acestuia, finalizarea jaloanelor și reformelor din PNRR este esențială pentru accesarea fondurilor europene și pentru menținerea credibilității României în relația cu instituțiile europene.

În același timp, oficialul a menționat și alte direcții strategice importante, precum procesul de aderare la OCDE și participarea la programele europene de securitate și finanțare, inclusiv mecanismul SAFE.

„Prioritățile trebuie să fie clare pentru România și țin foarte mult de ceea ce s-a discutat foarte mult în ultima perioadă de PNRR, care este urgența zero pentru România, de SAFE, de OCDE și de toate celelalte reforme începute de fosta coaliție”, declară liberalul.

În ceea ce privește configurația politică viitoare, liderul liberal a afirmat că Partidul Național Liberal nu ia în considerare o reluare a colaborării guvernamentale cu Partidul Social Democrat.

Potrivit declarațiilor sale, decizia formațiunii este fermă, iar direcția actuală indică orientarea spre opoziție, fără participarea într-un guvern alături de PSD.

Contextul politic este marcat de instabilitate după demiterea guvernului condus de Ilie Bolojan în urma unei moțiuni de cenzură. Evenimentul a fost determinat de retragerea sprijinului politic din partea PSD, în urma unor consultări interne.

Ulterior, în spațiul politic au apărut discuții privind posibile formule de guvernare, însă pozițiile PNL și USR rămân ferme în ceea ce privește refuzul de a participa la o coaliție în care PSD ar avea un rol activ.

„Eu cred că au fost destul de clare deciziile, pentru că au fost mai multe, ultima care le-a reconfirmat și pe cele anterioare. Nu văd de ce s-ar schimba astfel de poziție. Decizia PNL este clară în acest moment de a merge în opoziție. Am  spus clar că nu avem nicio legătură cu un guvern din care să facă parte PSD”, spune Abrudean.