Noua lege a salarizării. Dragoș Pîslaru: Niciun venit nu va scădea, avem nevoie de o implementare unitară. Limită la sporuri, dar și premii de performanță

Ministerul Muncii a publicat luni proiectul noii legi a salarizării unitare, jalon considerat esențial pentru îndeplinirea obligațiilor asumate prin PNRR. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat că reforma urmărește corectarea dezechilibrelor create după adoptarea Legii 153/2017 și readucerea salariilor din administrația locală în sistemul unitar de salarizare. Oficialul a insistat că niciun venit nu va fi diminuat și că noul mecanism va introduce reguli comune, predictibile și sustenabile pentru întreg sectorul public.

Dragoș Pîslaru spune că noua lege repară dezechilibrele salariale apărute după 2017

Dragoș Pîslaru a afirmat, în cadrul conferinței de presă organizate luni, că proiectul de lege vine într-un moment critic pentru îndeplinirea angajamentelor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Ministrul interimar al Muncii a explicat că există deja un acord politic pentru susținerea actului normativ și pentru adoptarea acestuia în Parlament.

„Suntem în al 12-lea ceas pentru a îndeplini acest jalon esențial din PNRR. Avem acord politic mediat de către administrația prezidențială, ca să ne asigurăm că această lege are șanse să fie trecută”, a spus Dragoș Pîslaru.

Oficialul a precizat că noua formulă de salarizare urmărește să corecteze disfuncționalitățile generate în ultimii ani de aplicarea Legii 153/2017. Acesta a subliniat că, deși legea adoptată în urmă cu opt ani nu a fost „neapărat rea ca lege”, aplicarea ei a produs diferențe majore între angajați care ocupă funcții similare.

„Ce anume reparăm? Încercăm să reparăm o legislație de salarizare adoptată în 2017, legea 153/2017, care în esență nu era neapărat rea ca lege”, a declarat ministrul interimar al Muncii.

În același context, Dragoș Pîslaru a transmis că noul proiect nu prevede reduceri salariale și că implementarea va fi realizată unitar, fără derogări sau măsuri separate aplicate anumitor categorii profesionale.

„Salariile nu scad, niciun venit nu va scădea. Și avem nevoie de o implementare unitară, fără lucruri care să se adopte separat”, a afirmat acesta.

Salariile din administrația locală vor fi reintegrate în legea salarizării unitare

Unul dintre cele mai importante anunțuri făcute de Dragoș Pîslaru vizează revenirea administrației locale în grila salarizării unitare. Ministrul interimar al Muncii a criticat decizia politică adoptată în 2017, când salariile din primării și consilii județene au fost scoase din sistemul centralizat și plafonate în raport cu indemnizațiile viceprimarilor și vicepreședinților de consilii județene.

Dragoș Pîslaru a explicat că această schimbare a produs diferențe foarte mari între instituții și a alimentat discrepanțe salariale greu de justificat pentru funcții similare.

„Ultimul lucru: a existat o decizie politică în 2017, cu care nu am fost de acord, legea 153 a consacrat că administrația locală a ieșit din grilă, urmând ca salariile să fie plafonate la salariul viceprimarului sau vicepreședintelui de consiliul județean. Acum readucem această grilă împreună”, a spus ministrul interimar al Muncii.

Acesta a atras atenția și asupra diferențelor salariale existente între angajați care desfășoară aceeași activitate, susținând că noul sistem va introduce un mecanism clar de echivalare între funcții și familii ocupaționale.

„Referitor la discrepanțele salariale nejustificate, discutăm de același tip de poziții și vedem variația extraordinar de mare”, a declarat Dragoș Pîslaru.

Ministrul a precizat că reforma a fost pregătită pe baza unei analize realizate timp de doi ani împreună cu Banca Mondială și că noua lege va stabili ierarhii clare între diferitele categorii profesionale din sectorul public.

„Pe baza unei analize de 2 ani făcută cu Banca Mondială, se stabilește un sistem de echivalare prin funcții care leagă cumva între ele familiile ocupaționale. În prezent grilele de salarizare sunt necorelate între familii ocupaționale și defavorizează profesiile sau sectoarele care nu au pârghiile politice să obțină prin presiune, prin greve legislație specială”, a afirmat oficialul.

Noua lege introduce criterii privind performanța, sustenabilitatea și salarizarea debutanților

Dragoș Pîslaru a prezentat și principalele principii care stau la baza noii legi a salarizării unitare. Potrivit ministrului interimar al Muncii, reforma urmărește introducerea unui sistem bazat pe echitate, predictibilitate și corelarea cheltuielilor salariale cu evoluția economiei.

Oficialul a explicat că primul principiu este cel al salarizării egale pentru muncă de valoare egală, astfel încât funcții similare să nu mai fie plătite diferit în instituții distincte.

„Principiul muncă de valoare egală, salarizare egală. Nu ai cum să ai poziții cu același conținut de muncă remunerate diferit. După legea din 2017, unele salarii au rămas în urmă, diferențele sunt majore”, a declarat Dragoș Pîslaru.

Ministrul interimar al Muncii a vorbit și despre necesitatea păstrării unui echilibru între cheltuielile bugetare și productivitatea economiei private, în condițiile presiunilor legate de deficitul bugetar.

„Al doilea lucru este legat de predictibilitate și sustenabilitate, cât îți permiți, care e angajamentul pe termen mediu legal de deficitul bugetar, să vedem cum corelăm creșterea anvelopei salariale să țină pasul cu productivitatea din mediul privat”, a spus acesta.

Totodată, Dragoș Pîslaru a susținut că noua lege încearcă să ofere stimulente mai bune pentru angajații aflați la început de carieră și să introducă mai clar criteriile privind performanța și responsabilitatea în sectorul public.

„Al treilea: cum susții debutanții, cum îi motivezi, e nevoie să te uiți la salarizare. Alt element este cel legat de performanță și responsabilitate”, a afirmat ministrul interimar al Muncii.

Oficialul a adăugat că noul sistem urmărește eliminarea mecanismelor considerate neclare sau depășite, care au generat în ultimii ani litigii și derogări repetate.

„Apoi vorbim de un sistem unitar mai clar și predictibil. Unele elemente de salarizare derivă din istorie, mai apare acel VRS, mai apar litigii sau asimilări sau prorogări, care sunt împinse an de an prin ordonanța trenuleț”, a declarat Dragoș Pîslaru.

Proiectul prevede ca funcțiile personalului din instituțiile publice să fie evaluate după anumite criterii:

a) cunoștințe și experiență;

b) complexitate, creativitate și diversitate a activităților;

c) judecata și impactul deciziilor;

d) influență, coordonare și supervizare;

e) contacte și comunicare;

f) condiții de muncă;

g) incompatibilități și regimuri speciale.

De asemenea, vor exista 12 grade salariale cărora le corespund anumiți coeficienți (vezi imaginea de mai jos).

Cum se vor acorda sporurile de acum încolo? Se pune limită de 20%

Suma sporurilor, indemnizațiilor, primelor și premiilor nu poate depăși 20% din suma salariilor de bază, a soldelor de funcție/salariilor de funcție, a indemnizațiilor de încadrare și a indemnizațiilor lunare, după caz, pe ordonator principal de credite, pe surse de finanțare, cu excepția celor prevăzute a fi exceptate de la calculul acestui plafon.

„Personalul din instituțiile și/sau autoritățile publice nominalizat în echipele de proiect pentru proiectele finanțate din fonduri europene rambursabile/nerambursabile și/sau fonduri externe rambursabile/nerambursabile, beneficiază de un spor de până la 40% din salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare și indemnizația lunară, indiferent de numărul de proiecte în care este implicat. Acest spor se aplică proporțional cu timpul efectiv alocat activităților pentru fiecare proiect și cu progresul tehnic/financiar raportat.

Președinții și vicepreședinții consiliilor județene și primarii și viceprimarii unităților administrativ-teritoriale care implementează proiecte finanțate din fonduri europene rambursabile/nerambursabile și/sau fonduri externe rambursabile/nerambursabile pot beneficia de un spor cu o valoare de maximum 20% din indemnizația lunară în limita bugetului aprobat cu această destinație”, se arată în proiect.

Totodată, proiectul elimină mai multe beneficii salariale existente în actuala lege.

„A fost eliminată posibilitatea acordării indemnizației de hrană”, se precizează în expunerea de motive.

Dispare și indemnizația acordată pentru titlul de doctor, aceasta urmând să fie inclusă în coeficienții de salarizare pentru anumite domenii. De asemenea, este eliminat sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare, care în prezent poate ajunge la 300 de lei brut.

Proiectul menține anumite sporuri considerate esențiale. Printre acestea:

• spor de 10% pentru activitatea de control financiar preventiv;
• spor de 40% pentru personalul implicat în proiecte cu fonduri europene;
• spor de 40% pentru gestionarea fondurilor externe
• spor de 25% pentru munca pe timp de noapte
• spor de 75% pentru munca suplimentară.

Documentul, elaborat de Ministerul Muncii împreună cu Ministerul Finanțelor, face parte din reforma asumată de România prin PNRR și are ca obiectiv reducerea discrepanțelor salariale și creșterea sustenabilității cheltuielilor bugetare.

Noua lege introduce și un sistem de premiere pentru performanță

„Ordonatorii de credite pot acorda, trimestrial, semestrial sau anual, după caz, premii de performanță personalului care a realizat sau a participat direct la obținerea unor rezultate deosebite în activitatea instituției/autorității publice sau a sistemului din care face parte, a participat la activități cu caracter deosebit, a efectuat lucrări cu caracter excepțional ori a avut un volum de activitate ce depășește în mod semnificativ volumul optim de activitate”, se arată în proiect.

Valoarea totală a premiilor de performanță acordate într-un an calendaristic la nivelul fiecărui ordonator principal de credite nu poate depăși 4% din suma prevăzută pentru cheltuielile cu salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, soldele de grad, salariile gradului profesional deținut, gradațiile și soldele de comandă, salariile de comandă, indemnizațiile de încadrare și indemnizațiile lunare, după caz, sub condiția încadrării în fondurile aprobate prin buget.

Premiile de performanță pot fi acordate:

• pentru cel mult 30% din numărul total de posturi aferente funcțiilor de execuție ocupate la nivel de instituție/autoritate publică;
• pentru cel mult 30% din numărul total de posturi aferente funcțiilor de conducere și funcțiilor publice corespunzătoare categoriei înalților funcționari publici ocupate la nivel de instituție/autoritate publică.

Principalele schimbări anunțate de Dragoș Pîslaru în legea salarizării:

Măsură anunțată	Ce prevede proiectul
Reintegrarea administrației locale	Salariile din primării și consilii județene revin în grila salarizării unitare
Fără reduceri salariale	Guvernul susține că niciun venit nu va scădea
Principiul salarizării egale	Funcțiile similare vor avea remunerații apropiate
Sistem de echivalare	Va exista o ierarhizare clară între familiile ocupaționale
Accent pe performanță	Reforma introduce criterii privind responsabilitatea și performanța
Sprijin pentru debutanți	Sunt prevăzute măsuri pentru motivarea angajaților aflați la început de carieră
Corelare cu economia	Creșterile salariale vor trebui să țină cont de deficit și productivitate
Eliminarea derogărilor	Guvernul promite un sistem mai clar și mai predictibil