Noua lege a salarizării bugetarilor. Cum se modifică salariile bugetarilor? Beneficiile care dispar din sistemul public

Noua lege a salarizării bugetarilor. Un prim proiect al noii legi a salarizării bugetarilor, aflat în dezbatere publică la Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor, propune o reformă amplă a sistemului de remunerare din sectorul public, cu aplicare estimată din ianuarie 2027. Documentul vizează restructurarea completă a grilelor salariale, limitarea sporurilor la maximum 20% din salariul de bază și eliminarea mai multor beneficii, inclusiv indemnizația de hrană, în contextul angajamentelor asumate de România prin PNRR și al necesității reducerii dezechilibrelor salariale din administrația publică.

Noua lege a salarizării bugetarilor. Reformă salarială amplă în sectorul public

Noua lege a salarizării bugetarilor. Un prim proiect de lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice a fost pus în dezbatere publică de Ministerul Muncii, în colaborare cu Ministerul Finanțelor, și marchează una dintre cele mai ample reforme ale sistemului bugetar din ultimul deceniu. Documentul, publicat în contextul angajamentelor asumate de România prin PNRR, propune modificări structurale care vizează atât modul de calcul al salariilor, cât și eliminarea sau plafonarea unor beneficii financiare.

Reforma este planificată pentru intrare în vigoare începând cu ianuarie 2027, după finalizarea procesului legislativ.

Noul cadru legislativ urmărește uniformizarea și simplificarea sistemului de salarizare din administrația publică, în condițiile în care actualul model este considerat de autorități ca fiind fragmentat și generativ de inechități între instituții și categorii profesionale.

Potrivit expunerii de motive, diferențele de remunerare au apărut inclusiv între angajați aflați pe aceleași funcții, cu aceeași vechime și încadrare, dar în instituții diferite sau chiar în aceeași structură administrativă.

Una dintre cele mai importante modificări vizează comprimarea diferenței dintre salariile minime și cele maxime din sistemul public.

Dacă în prezent raportul poate ajunge la 1 la 12, proiectul de lege propune reducerea acestuia la 1 la 8, ca măsură de echilibrare a veniturilor bugetare.

Salariile vor fi stabilite pe baza unui sistem de coeficienți de ierarhizare, înmulțiți cu o valoare de referință anuală stabilită prin legea bugetului de stat. La momentul aplicării inițiale, valoarea de referință este propusă la 4.325 de lei.

Grilă unică de salarizare pentru toate domeniile bugetare

Proiectul introduce o structură unică de clasificare a funcțiilor din sectorul public, aplicabilă la nivel național. Aceasta va înlocui actualele grile sectoriale și va fi fundamentată pe o metodologie de evaluare aprobată prin hotărâre de guvern.

Scopul declarat este crearea unui sistem predictibil, transparent și comparabil între toate familiile ocupaționale din administrația publică centrală și locală.

Sporuri plafonate la 20% și eliminarea unor beneficii

O modificare esențială vizează limitarea veniturilor suplimentare. Conform proiectului, suma sporurilor, primelor și indemnizațiilor nu va putea depăși 20% din salariul de bază.

În plus, sunt eliminate sau integrate în salariul de bază mai multe componente existente în prezent, printre care:

• indemnizația de hrană;
• sporul pentru titlul de doctor;
• sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare (în forma actuală).

Măsura este justificată de autorități prin nevoia de reducere a fragmentării salariale și de control al cheltuielilor bugetare.

Deși unele beneficii dispar, proiectul menține o serie de sporuri considerate esențiale pentru funcționarea statului:

• spor de 10% pentru control financiar preventiv;
• sporuri de până la 40% pentru personalul implicat în proiecte cu fonduri europene;
• sporuri de până la 40% pentru gestionarea fondurilor externe;
• spor de 15% pentru persoanele cu dizabilități, raportat la valoarea de referință.

Introducerea premiilor de performanță în sectorul bugetar

Noua lege propune și un mecanism de recompensare a performanței profesionale. Acesta constă în acordarea unor premii lunare pentru angajații care contribuie direct la rezultate semnificative în activitatea instituțiilor publice.

Premiile vor fi limitate astfel:

• maximum 20% din personalul de execuție;
• maximum 30% din funcțiile de conducere;
• până la 30% din salariul de bază individual.

Modificări importante în educație și sănătate

În domeniul educației, proiectul prevede majorarea salariilor de bază pentru toate funcțiile din sistemul de învățământ, dar și înlocuirea actualelor mecanisme de recompensare, precum gradația de merit, cu noul sistem de premiere pentru performanță.

În sectorul sanitar, grilele salariale vor fi unificate, însă sporurile vor fi ajustate semnificativ. Proiectul reduce plafonul pentru sporurile de condiții de muncă la maximum 50% din salariul de bază, față de niveluri mai ridicate în prezent.

Sunt vizate inclusiv reducerea sporurilor pentru condiții grele, radiații și activități cu risc crescut.

Grile diferențiate pe populație

Pentru administrația publică locală, proiectul introduce cinci grile de salarizare diferențiate în funcție de numărul de locuitori ai unităților administrativ-teritoriale.

Această măsură are rolul de a reduce discrepanțele apărute în prezent între localități cu dimensiuni și resurse similare, dar cu politici salariale diferite stabilite la nivel local.

Conform datelor incluse în document, cheltuielile cu salariile din sectorul public au înregistrat o creștere semnificativă în ultimul deceniu, de la aproximativ 57 miliarde lei în 2016 la peste 167 miliarde lei în 2025.

În același interval, ponderea acestor cheltuieli în PIB a crescut de la 7,4% la aproape 9%, ceea ce este invocat ca fundament pentru necesitatea reformei.

Sindicatele din sistemul de ordine publică au criticat proiectul, susținând că limitarea sporurilor și reorganizarea grilelor ar putea duce la scăderea veniturilor nete în anumite categorii profesionale.

”Din păcate, și acum, Familia ocupațională „Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională” este transformată, în mod sistematic, într-o victimă a „constrângerilor financiare” invocate de decidenți. Pentru încadrarea în anvelopa salarială, raportul salarial dintre cel mai mic salariu de bază şi cel mai mare salariu de bază, soldă de funcţie/salariu de funcţie, indemnizaţie de încadrare, indemnizaţie lunară, este de 1 la 8, față de 1 la 12 în actuala lege; practic, asta ar putea conduce la o ,,comprimare” a cuantumului salarial net pentru fiecare angajat”, afirmă sindicaliștii din poliție.

Reprezentanții acestora au anunțat că vor utiliza toate mijloacele legale pentru apărarea drepturilor salariale și au solicitat recuperarea unor restanțe financiare considerate neachitate.

În paralel, oficiali guvernamentali afirmă că noul sistem nu va conduce la scăderi salariale, ci la o reașezare a veniturilor într-un cadru mai echilibrat și sustenabil.

”Numeroase drepturi financiare și elemente salariale esențiale nu sunt corelate cu salariul de funcție sau de bază actual, fiind înghețate sau acordate prin raportare la valori artificiale și mult diminuate, stabilite în anii trecuți. Această practică a generat discriminări profunde și opacitate în sistemul de remunerare, afectând direct predictibilitatea carierei și stabilitatea personalului care își riscă zilnic viața pentru siguranța cetățenilor și apărarea țării”, afirmă SNPPC.