România cere mai mulți bani de la UE în noul buget european. Semnal de alarmă: „Politica de Coeziune nu ar trebui transformată într-un instrument sistematic de criză”

România a semnat, alături de alte 14 state membre ale Uniunii Europene, o declarație comună privind viitorul Cadrului Financiar Multianual (CFM) 2028-2034. Documentul transmite un mesaj clar către Bruxelles: Uniunea Europeană are nevoie de un buget mai mare pentru a face față noilor provocări economice, geopolitice și de securitate.

România se alătură grupului „Prietenii Coeziunii” pentru a cere finanțare mai mare în perioada 2028-2034

Statele semnatare avertizează că reducerea fondurilor destinate Politicii de Coeziune și Politicii Agricole Comune ar afecta direct dezvoltarea regiunilor și investițiile esențiale din state precum România. În document se arată că „o Europă mai competitivă, mai prosperă, mai puternică şi mai sigură necesită o finanţare suficientă pentru a se ridica la nivelul ambiţiei noastre politice”.

Țările semnatare susțin că, deși noul buget european propus de Comisia Europeană este mai mare per ansamblu, tocmai politicile considerate tradiționale – precum Politica de Coeziune, Politica Agricolă Comună (PAC) și Politica Comună în domeniul Pescuitului – sunt cele care pierd bani în termeni reali.

În acest context, România și celelalte state cer majorarea alocărilor pentru aceste capitole și păstrarea unui grad mai mare de control la nivel național asupra modului în care sunt programate și utilizate fondurile europene.

Documentul mai precizează că „Politica de Coeziune şi PAC sunt cele mai vizibile politici ale UE pentru cetăţenii Uniunii”.

Statele UE cer condiții mai flexibile pentru accesarea banilor europeni

Semnatarii declarației avertizează că noile reguli propuse pentru utilizarea fondurilor europene riscă să complice implementarea proiectelor și să întârzie investițiile strategice.

Astfel, statele solicită păstrarea regulii N+3 pentru dezangajarea fondurilor, dar și rate de prefinanțare și cofinanțare mai avantajoase pentru proiectele europene. Totodată, acestea susțin că recomandările Comisiei Europene nu ar trebui să devină obligații automate pentru statele membre.

În document se precizează că „Mecanismul de coordonare propus nu trebuie să aibă impact asupra prerogativelor de programare ale statelor membre”.

Avertisment privind transformarea fondurilor de coeziune într-un mecanism permanent de criză

Unul dintre cele mai importante semnale transmise prin declarație vizează folosirea fondurilor europene pentru gestionarea permanentă a crizelor.

Statele semnatare consideră că actuala abordare riscă să afecteze investițiile de dezvoltare pe termen lung și cer reducerea rezervei de criză propuse de Comisia Europeană.

„Politica de Coeziune nu ar trebui transformată într-un instrument sistematic de criză”, avertizează documentul semnat inclusiv de România.

Țările mai susțin că reprogramarea proiectelor aflate deja în derulare trebuie să rămână voluntară pentru fiecare stat membru.

Ce înseamnă pentru România noul buget european 2028-2034

Element-cheie	Impact pentru România
Politica de Coeziune	Finanțează autostrăzi, infrastructură, spitale și dezvoltare regională
PAC (Politica Agricolă Comună)	Susține subvențiile fermierilor și investițiile agricole
Fondul European de Competitivitate	Poate aduce finanțări suplimentare pentru IMM-uri și digitalizare
Reducerea fondurilor	Ar putea încetini proiectele mari de infrastructură și dezvoltare
Regula N+3	Permite statelor mai mult timp pentru utilizarea banilor europeni
Cofinanțare UE de 85%	Ar reduce presiunea asupra bugetului național pentru proiecte europene

România și alte state cer noi surse de finanțare pentru UE

Declarația mai arată că statele semnatare sunt deschise discuțiilor privind introducerea unor noi resurse proprii pentru finanțarea bugetului european, cu condiția ca acestea să fie „autentice, echitabile, simple şi neregresive”.

Totodată, țările consideră că Uniunea Europeană ar trebui să analizeze noi împrumuturi comune pentru finanțarea investițiilor strategice și pentru consolidarea autonomiei economice și energetice a UE.

Documentul este susținut de Bulgaria, Cehia, Croația, Estonia, Grecia, Italia, Lituania, Letonia, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia și Spania.