Scăderi de până la 1.500 lei. Polițiștii amenință cu blocarea țării din cauza noii legi a salarizării: „E o bătaie de joc”

Proiectul noii legi a salarizării unitare declanșează o revoltă masivă în sistemul de apărare și ordine publică. Sindicatele din poliție avertizează că modificările legislative vor tăia până la 1.500 de lei din veniturile angajaților și amenință cu blocarea activității. În plin război la graniț României, liderii sindicali acuză Guvernul de subminarea siguranței naționale și pregătesc contestarea legii la Avocatul Poporului.

Sindicatele din apărare și ordine publică amenință cu proteste și cu blocarea sistemului din cauza noilor grile de salarizare

Proiectul noii legi a salarizării unitare, lansat în dezbatere publică de Ministerul Muncii, a declanșat un val masiv de nemulțumiri în sectorul public. Printre cele mai vehemente reacții se numără cea a Sindicatului Național al Polițiștilor și Personalului Contractual, care avertizează că modificările propuse riscă să destabilizeze instituțiile de forță ale statului.

Angajații din aceste structuri consideră că documentul reprezintă o formă de desconsiderare a activității lor profesionale.

Președintele sindicatului, Vasile Zelca, a transmis un semnal de alarmă cu privire la consecințele aplicării acestei legi asupra siguranței naționale. Liderul sindical a subliniat că proiectul fragilizează un sector strategic într-un moment marcat de provocări geopolitice la frontiere.

În lipsa unor corecții majore, reprezentanții angajaților sunt hotărâți să apeleze la proteste și greve pentru a împiedica adoptarea documentului în forma actuală, fiind dispuși să blocheze sistemul dacă va fi nevoie.

„Urmează negocieri, urmează discuții, cu siguranță vor urma proteste, pentru că vom bloca și sistemul dacă va fi nevoie, pentru că nu putem să acceptăm acest proiect de lege care efectiv își bate joc de armată, de poliție, de personalul contractual, de funcționari publici”, a anunțat public Vasile Zelca.

Modificările legislative diminuează veniturile polițiștilor și militarilor cu sume considerabile

Reprezentanții sindicali susțin că textul normativ va genera dezechilibre mari și va diminua veniturile nete ale angajaților. Vasile Zelca a explicat pentru Antena 3 că modificările vor conduce la scăderi salariale estimate între 1.000 și 1.500 de lei pentru o mare parte din personal.

Acesta a respins ideea că noul proiect asigură o reală echitate, afirmând că inițiativa nemulțumește profund polițiștii, funcționarii publici și personalul contractual din familia ocupațională a apărării și securității naționale.

Liderul sindical a amintit că organizația monitorizează drepturile salariale pentru trei mari categorii: angajații din domeniul sănătății (medici și asistenți din spitalele militare și ale MAI), personalul din zona apărării și ordinii publice și funcționarii publici din ministerele de resort.

O problemă majoră este legată de introducerea unei sume compensatorii menite să acopere diferențele de venituri. Zelca a explicat că această măsură este garantată prin lege doar până în anul 2031 și prezintă incertitudini juridice mari, deoarece nu se știe dacă va fi inclusă în baza de calcul pentru sporuri sau pensii.

În acest context, oficialul a concluzionat că actuala lege din 2017 este superioară variantei propuse de Guvern.

„Nicidecum nu este o salarizare unitară. (Proiectul n.red) nemulțumește și polițiștii, și funcționarii publici, și personalul contractual din familia ocupațională apărare ordine publică și securitate națională.

Să nu uităm că noi urmărim trei familii ocupaționale. Sănătate, unde avem asistenții și medicii din spitalele militare și spitalele MAI, anexa șase pentru apărare ordine publică și siguranță națională unde sunt polițiștii și anexa opt unde sunt funcționarii publici și personalul contractual din MAI și MApN.

Scad salariile cu 1000-1.500 lei. Apare acea sumă compensatorie despre care vorbește toată lumea, numai că acea sumă compensatorie este garantată până în 2031 și nu știm cum va fi tratată din punct de vedere juridic. Dacă va fi luată în bază ca bază de calcul pentru sporuri, dacă va fi luată ca bază de calcul pentru pensii, de exemplu.

Cert este că actuala lege 153 din 2017, deși este aplicată în proporție de 70%, este mai bună decât legea propusă de acest guvern care este totuși demis prin moțiune de cenzură. Un aspect de neconstituționalitate pe care îl vom ataca și noi prin Avocatul Poporului și prin solicitări către partidele parlamentare”, a adăugat Zelca.

Liderii sindicali reclamă ignorarea riscurilor de securitate și pregătesc contestarea textului la Avocatul Poporului

Nemulțumirea profundă a angajaților provine și din discrepanța dintre discursul oficial privind siguranța națională și deciziile concrete. Reprezentantul polițiștilor a atras atenția că statul îi penalizează financiar exact pe salariații a căror implicare este vitală în actualul climat de securitate.

Acesta a oferit ca exemplu incidentele provocate de prăbușirea unor drone rusești, amintind că România se află în proximitatea unui război, iar ignorarea nevoilor financiare ale militarilor constituie o eroare majoră.

Conform argumentelor sale, importanța sistemului de apărare este similară cu rolul critic al sistemului de sănătate în pandemie. Acesta a avertizat că tehnica militară modernă devine inutilă în absența unui personal motivat, oferind ca exemplu reducerea drastică a soldei de grad pentru soldați.

Pentru a bloca aplicarea legii, sindicatele intenționează să invoce aspecte de neconstituționalitate prin intermediul Avocatului Poporului și al partidelor parlamentare.

„Asta în contextul în care, de exemplu, să nu uităm ce s-a întâmplat cu acea dronă rusească, care a căzut pe un bloc. Deci, avem un război la graniță, care, iată, ne amenință în mod direct și noi nu facem decât să ne batem joc de armată, de poliție și de civilii care lucrează în acest sistem care este vital în acest moment.

Exact cum a fost vital sistemul de sănătate pe timpul pandemiei. Acum, acest sistem apărare, ordine publică și securitate națională trebuie tratat cu maximă seriozitate, pentru că nu poți să te joci.

Degeaba aduci tancuri, degeaba, aduci logistică, dacă nu vei avea cu cine să o manevrezi ca să zic așa. Gândiți-vă unui soldat salariul de grad de la 1.584 lei, îi scade la 410 lei. E o bătaie de joc, e noaptea minții ce se întâmplă acolo”, a spus liderul sindical.

Proiectul salarizării menține privilegii financiare mari și adâncește discrepanțele din sectorul bugetar

Conform calendarului asumat prin PNRR, noul cadru legislativ ar trebui adoptat până la finalul sesiunii parlamentare pentru a respecta termenul de 1 iulie 2026, urmând să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027.

Proiectul prevede un raport de 1 la 8 între cel mai mic și cel mai mare salariu de bază, valoarea de referință fiind de 4.100 de lei. Totuși, economiștii avertizează că reforma eșuează în aducerea echității, menținând venituri foarte mari în instituții și autorități autonome, precum ANRE, ASF sau Banca Națională, unde salariile nu sunt afectate.

„Nu este o lege a salarizării unitare în sectorul bugetar, pentru că avem o mulțime de instituții, de la autorități precum ANRE, ASF, Banca Națională și altele, unde salariile și indemnizațiile sunt de câteva ori mai mari decât ceea ce vedem acum la președintele României. De acele salarii nu se atinge nimeni”, afirmă Adrian Negrescu.

Iar profesorul de economie Bogdan Glăvan explică, într-o postare pe Facebook, că legea salarizării este o lege anti-economică prin definiție. Motivul e simplu, spune el: „scopul este stabilirea unor raporturi fixe între valoarea muncii diverșilor salariați. Însă în economia de piață, în viața obișnuită, nu există așa ceva, nu pot exista prețuri relative fixe”.

„Economia este dinamică prin natura ei, preferințele oamenilor se schimbă permanent, tehnologia evoluează etc. și salariile relative se schimbă tot timpul.

Însă în sectorul bugetar nu ai prețuri libere, nu ai salarii libere. Aici e un sistem militarizat, în care salariile se stabilesc arbitrar și așa rămân… până crapă. Eterna problemă a socialismului.

De asta singura șansă a planificatorului central este să tragă cu ochiul peste gard, la sectorul privat, să vadă cam cât sunt salariile acolo pentru diverse calificări și funcții. De asemenea, să tragă cu ochiul peste gard la alte state, recunoscute pentru performanța sectorului bugetar, să vadă cum arată acolo grila”, afirmă Bogdan Glăvan.

Grilele propuse evidențiază diferențe majore între demnitari și personalul de execuție. În timp ce președintele României va avea un salariu brut de 32.800 de lei, iar un deputat va câștiga 24.600 de lei, șeful Armatei va încasa 20.500 de lei, un sergent 5.860 de lei, iar un soldat doar 4.674 de lei brut.