Legea salarizării. Ministerul Muncii acceptă acordarea sporului de 15%. Ce profesorii îl vor încasa

Ministerul Muncii a acceptat, în urma discuțiilor cu sindicatele din Educație, acordarea sporului salarial de 15% și pentru profesorii din CJRAE (Centrul Judeţean de Resurse şi de Asistenţă Educaţională) și CMBRAE (Centrul Municipiului București de Resurse şi de Asistenţă Educaţională), excluși inițial din proiectul noii legi a salarizării publicat pe 25 mai. Decizia vizează personalul didactic care lucrează cu elevi cu cerințe educaționale speciale în România.

Ministerul Muncii acceptă acordarea sporului de 15% și pentru profesorii din CJRAE și CMBRAE în noua lege a salarizării

După ce proiectul noii legi a salarizării prevedea acordarea unui spor de până la 15% pentru profesorii din învățământul special și special integrat, dar excludea explicit angajații CJRAE și CMBRAE, sindicatele anunță că Ministerul Muncii a acceptat menținerea majorării salariale inclusiv pentru personalul didactic din cadrul acestor instituții.

Anterior, Edupedu.ro semnalase că formularea din proiect reprezenta o premieră, deoarece deschidea posibilitatea acordării sporului și profesorilor din învățământul de masă care lucrează direct cu elevi cu cerințe educaționale speciale integrați în clase. Totodată, publicația atrăgea atenția asupra excluderii consilierilor școlari și profesorilor de sprijin din CJRAE și CMBRAE.

Ministerul Muncii a acceptat solicitarea sindicatelor privind menținerea majorării salariale de 15% pentru personalul din învățământul special. Astfel, sporul va continua să fie acordat inclusiv personalului didactic din cadrul CJRAE și CMBRAE, care fusese exceptat în proiectul legii salarizării lansat în dezbatere publică pe 25 mai.

Potrivit informării semnate de liderii FSLI și FSE „Spiru Haret”, una dintre solicitările formulate de sindicate a vizat „acordarea, în continuare, a majorării salariale de 15% pentru învățământul special, sub formă de spor, inclusiv pentru personalul didactic din cadrul CJRAE/CMBRAE”. Răspunsul transmis de Ministerul Muncii a fost: „Propunerea se acceptă”.

În forma publicată de Ministerul Muncii și aflată în dezbatere publică, proiectul noii legi a salarizării prevedea acordarea unui spor pentru personalul didactic din învățământul special și special integrat. Totuși, textul includea o excepție explicită pentru personalul din centrele județene de resurse și asistență educațională (CJRAE), respectiv din Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională (CMBRAE), precum și pentru structurile coordonate, monitorizate și evaluate de aceste instituții.

Concret, articolul 4 din proiect stipula că „personalul didactic din învățământul special și special integrat, cu excepția personalului din centrele judeţene de resurse şi de asistenţă educaţională, respectiv Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională şi din structurile coordonate, monitorizate şi evaluate de către acestea, beneficiază de un spor de până la 15% a salariului de bază”.

Creșterea numărului de elevi cu CES și deficitul de profesori de sprijin determină includerea CJRAE și CMBRAE între beneficiarii sporului salarial de 15%

Includerea CJRAE și CMBRAE în categoria beneficiarilor sporului salarial are un impact direct asupra profesorilor de sprijin, consilierilor școlari și altor cadre didactice care lucrează cu elevi cu cerințe educaționale speciale (CES). Măsura vine într-un context marcat de creșterea accelerată a numărului de copii cu CES integrați în școlile de masă și de deficitul tot mai mare de profesori de sprijin, potrivit unei analize publicate în aprilie 2026.

Datele oficiale transmise de Ministerul Educației și Cercetării, analizate de Edupedu.ro în urma unei solicitări parlamentare, arată că în anul școlar 2025-2026 numărul elevilor cu cerințe educaționale speciale din România a ajuns la 91.366. În același timp, sistemul a pierdut 152 de profesori de sprijin în doar doi ani școlari. Situația apare pe fondul unei dublări a numărului de elevi cu CES în ultimii trei ani și al întârzierii aplicării reformei educației speciale prevăzute în Legea învățământului preuniversitar din 2023.

Deși Legea nr. 198/2023 stabilea o serie de măsuri pentru reforma educației speciale, acestea nu au fost implementate nici până în prezent, la aproape trei ani de la intrarea în vigoare a actului normativ. Majoritatea prevederilor au fost amânate, iar legislația subsecventă necesară nu a fost adoptată. Potrivit analizei, situația a rămas practic neschimbată atât la aproape un an de la evaluarea realizată în 2025, cât și la doi ani și șapte luni de la intrarea în vigoare a noii legi a învățământului.

Pentru anul școlar 2026-2027, metodologia privind fundamentarea cifrei de școlarizare prevede un număr de maximum trei elevi cu CES într-o clasă nou-formată.

În urma discuțiilor dintre sindicatele din Educație și reprezentanții Ministerului Muncii au fost abordate și alte teme legate de noua lege a salarizării. Sindicatele au anunțat că profesorii ar putea continua să primească indemnizația de dirigenție, însă modul de calcul ar urma să fie modificat, astfel încât această activitate să fie remunerată printr-o sumă fixă, fără depășirea cuantumului actual. Totodată, organizațiile sindicale au precizat că nu au primit garanții privind menținerea principiului conform căruia salariul profesorului debutant să fie echivalent cu salariul mediu brut pe economie.

Ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian: „Niciun salariu nu scade. Discuțiile au fost tocmai de a ajusta anumiți coeficienți existenți, de a vedea dacă sporurile oferă cel puțin venitul actual. Urmează o nouă rundă de întâlniri.”

Ministrului interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru: „ Salariile din Educație cresc cu 1,75 miliarde de lei. Am constatat mai multe lacune, pe care sper să le putem corecta.”

Sindicatele din Educație: „Sporul de izolare – proiectul legii salarizării 2026. I-am explicat foarte clar ministrului că scăderea cu 5% a sporului va avea un efect destul de negativ. Primii care vor fi afectați, dacă numărul necalificaților va crește, vor fi copiii.

Ce se întâmplă dacă dispare indemnizația de dirigenție? Niciun profesor nu va mai fi interesat să mai desfășoare o astfel de activitate. Trebuie căutată o variantă vizavi de modul în care va fi acordată mai departe indemnizația. Un asistent universitar pierde 300 de lei la salariu în noua grilă. Am cerut ministruluI Muncii să crească coeficienții. Când ne-a comunicat că avem 1,75 miliarde din cele 8, ne-am gândit “Oare i-or ajunge banii?””