Eliminarea indemnizației de dirigenție poate declanșa tensiuni în școli. Marius Nistor: Niciun profesor nu va mai fi interesat să desfășoare o astfel de activitate

Liderul sindical Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, a explicat ce s-ar putea întâmpla în cazul în care indemnizația de dirigenție ar fi eliminată și a subliniat că este necesară identificarea unei soluții pentru continuarea acordării acesteia.

În cazul în care indemnizația ar dispărea, profesorii nu ar mai accepta această responsabilitate

El a arătat că trebuie găsită o variantă clară privind modul în care această indemnizație va fi acordată în continuare, subliniind că profesorii care au beneficiat de ea nu trebuie să fie prejudiciați. Acesta a precizat că activitatea de dirigenție este una foarte importantă și că a discutat acest aspect atât cu ministrul Muncii, cât și cu experți ai Băncii Mondiale, insistând asupra necesității identificării unei formule corecte de plată.

„Trebuie căutată o variantă vizavi de modul în care va fi acordată mai departe indemnizația în cauză. Cert este că niciunul dintre colegii noștri care au beneficiat de această indemnizație nu trebuie să fie prejudiciați. Este o activitate foarte importantă. Am explicat explicat acest lucru atât ministrului Muncii, cât și experților din partea Băncii Mondiale și categoric va trebui identificată formula cea mai corectă pentru acordarea ei în continuare”, a spus Marius Nistor pentru Știrile TVR, conform Edupedu.

Marius Nistor a avertizat că, în cazul în care indemnizația de dirigenție ar dispărea, niciun profesor nu ar mai fi interesat să desfășoare această activitate. El a explicat că, în prezent, indemnizația este de 10%, iar eliminarea acestui procent ar duce la diminuarea veniturilor cadrelor didactice, în condițiile în care profesorii diriginți au responsabilități suplimentare față de ceilalți profesori.

„În momentul de față, indemnizația în cauză este 10%. În momentul în care dispare acel 10%, categoric, veniturile colegilor noștri vor fi diminuate, iar, pe de altă parte, niciun profesor nu va mai fi interesat să mai desfășoare o astfel de activitate, pentru că un profesor diriginte are cu totul și cu totul alte atribuții decât profesorul care nu are dirigenție”, a mai spus acesta.

Trebuie găsită o soluție pentru continuarea acestei plăți, astfel încât cadrele didactice să nu fie afectate

În ceea ce privește discuțiile din sistem, liderul sindical a precizat că nu este corectă folosirea termenului de „spor”, deoarece este vorba despre indemnizație de dirigenție, așa cum este prevăzut în Legea 153. El a reiterat că trebuie găsită o soluție pentru continuarea acestei plăți, astfel încât cadrele didactice să nu fie afectate.

„Este indemnizația de dirigenție, nu a fost spor. Nu a fost spor niciodată. Ea așa figurează în Legea 153. Trebuie căutată o variantă vizavi de modul în care va fi acordată mai departe indemnizația în cauză. Cert este că niciunul dintre colegii noștri care au beneficiat de această indemnizație nu trebuie să fie prejudiciați. Este o activitate foarte importantă. Am explicat explicat acest lucru atât ministrului Muncii, cât și experților din partea Băncii Mondiale și, categoric, va trebui identificată formula cea mai corectă pentru acordarea ei în continuare”, a subliniat Marius Nistor.

În cadrul dialogului, Marius Nistor a mai fost întrebat despre eliminarea acestei indemnizații și a explicat că dispariția celor 10% ar conduce la scăderea veniturilor profesorilor și la pierderea interesului pentru funcția de diriginte, tocmai din cauza responsabilităților suplimentare implicate.

„În momentul de față, indemnizația în cauză este 10%. În momentul în care dispare acel 10%, categoric, veniturile colegilor noștri vor fi diminuate, iar, pe de altă parte, niciun profesor nu va mai fi interesat să mai desfășoare o astfel de activitate, pentru că un profesor diriginte are cu totul și cu totul alte atribuții decât profesorul care nu are dirigenție”, a explicat acesta.

Liderul sindical a abordat și situația sporului pentru mediul rural

Liderul sindical a abordat și situația sporului pentru mediul rural, menționând că a ridicat problema crizei de resurse umane din zonele izolate și din mediul rural, inclusiv acolo unde există învățământ simultan. El a avertizat că reducerea cu 5% a acestui spor ar avea un impact negativ asupra sistemului de învățământ din aceste zone, unde oricum există o lipsă de atractivitate și un număr ridicat de cadre necalificate. În opinia sa, copiii ar fi primii afectați dacă această situație s-ar agrava.

 „Am discutat și acest aspect, am ridicat problema crizei resursei umane, mai ales în mediul rural, acolo unde mai avem și învățământ simultan, printre altele. I-am explicat foarte clar domnului ministru că această scădere cu 5% a sporului de zone izolate și mediu rural va avea un efect destul de negativ asupra învățământului din zonele respective. Este bine să rămână același procent, mai ales în condițiile în care nu există prea multă atractivitate. Avem destul de mulți necalificați care își desfășoară activitatea în zona respectivă, iar primii care vor fi afectați, dacă numărul necalificaților va crește, vor fi copiii. Categoric, Ministerul Muncii va trebui să țină cont și de ceea ce spunem noi, în calitate de reprezentanți ai cadrelor didactice, și, până la urmă, de ceea ce spun experții în domeniul educațional”, a mai spus liderul sindical.

În lipsa unei soluții, nu sunt excluse acțiuni de protest

Întrebat despre posibilitatea unor proteste sau boicoturi ale examenelor naționale, Marius Nistor a afirmat că își dorește evitarea unor astfel de acțiuni, considerând că ar trebui demonstrată responsabilitate din partea factorilor decizionali. El a precizat însă că, în lipsa unei soluții, nu sunt excluse acțiuni de protest, subliniind că revendicările sindicatelor sunt legitime și în interesul profesorilor și al elevilor.

„Eu mi-aș dori acest lucru, pentru că asta ar da dovadă, ar demonstra că există suficient de multă responsabilitate din partea factorilor decidenți. Dacă însă nu înțeleg că demersurile noastre sunt legitime și sunt în interesul învățământului, în interesul corpului profesoral, în interesul copiilor, atunci se poate ajunge la acțiuni de protest. Repet, ar trebui să dea dovadă de foarte multă responsabilitate și înțelepciune”, a răspuns acesta.

Referitor la veniturile profesorilor, liderul sindical a afirmat că salariul debutantului trebuie să fie salariul mediu brut pe economie, conform înțelegerilor stabilite după greva din 2023 și prevăzute în Ordonanța 57, urmând ca de la acest nivel să fie construită întreaga grilă de salarizare din educație.

„Salariul debutatului nu poate să fie decât unul singur: salariul mediu brut pe economie, exact ceea ce s-a stabilit după greva din 2023 prin ordonanța 57. De aici trebuie construită grila de salarizare în sistemul de învățământ românesc”, a conchis liderul sindical.

Amintim că legea salarizării unitare este un jalon important din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și trebuie finalizată până la începutul verii 2026. El a amintit că, în urma discuțiilor cu Ilie Bolojan din februarie 2025, guvernul a anunțat începerea consultărilor cu partenerii sociali din luna martie, cu scopul finalizării legii în termenul impus prin PNRR.

Contextul acestei legi este unul complicat, întrucât actul normativ trebuia inițial să intre în vigoare la 1 ianuarie 2024, însă a fost amânat. În perioada grevei generale din educație din 2023, profesorii au primit promisiuni privind majorări salariale prin viitoarea lege a salarizării, însă ulterior acestea au fost aplicate doar parțial prin ordonanțe de urgență.

În anii următori, mai multe guverne au amânat adoptarea legii din cauza consultărilor prelungite și a contextelor electorale, iar implementarea a fost împinsă succesiv până în anii următori. În 2025, discuțiile au continuat, iar autoritățile au estimat că legea ar putea fi finalizată într-un interval de un an până la un an și jumătate.

În prezent, salariul profesorului debutant este de aproximativ 3.700 de lei net, în timp ce câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului pe 2025 este de 8.620 de lei. Analize anterioare au indicat că salariul debutant ar fi trebuit să ajungă la aproximativ 4.400 de lei net, însă nivelul actual rămâne sub acest prag estimat.