EXCLUSIV. Nemulțumirile bugetarilor, explicate de fostul ministru Florin Manole. De ce au ajuns debutanții să câștige aproape cât șefii

Sistemul public din România este marcat de un val de nemulțumiri din cauza modului în care sunt calculate veniturile angajaților de la stat. Diferențele salariale nejustificate dintre funcții similare și blocarea veniturilor pentru liderii administrațiilor locale au generat anomalii greu de corectat.

Această temă a fost discutată în cadrul celei mai recente ediții a podcastului Picătura de business, un proiect realizat de Radu Preda pentru capital.ro, evz.ro și canalul de YouTube Hai România. Invitatul special al emisiunii a fost fostul ministru al Muncii, Florin Manole, care a explicat mecanismele din spatele acestor inechități.

De ce sunt frustrați angajații din sectorul public

Principala problemă semnalată de fostul demnitar este lipsa de predictibilitate și uniformitate în salarizarea personalului. Angajați care ocupă posturi identice, dar în instituții diferite, ajung să aibă venituri complet disproporționate, ceea ce distruge echitatea din sistem.

„Este nevoie de mai multă echitate în sistem. Pentru că sunt foarte multe frustrări și nemulțumiri legitime între diferite funcții, eventual similare sau egale, remunerate diferit, în entități diferite.

Mai era și nevoia reproducerii unei grile foarte clare și pe administrația publică locală, care să însemne mai mult decât plafonul că viceprimarul trebuie să aibă un salariu mai mare decât ceilalți de sub el.

Evident că primarul și el, mai mult decât viceprimarul, dar nimeni în primărie să nu câștige mai mult decât viceprimarul”, a explicat fostul demnitar.

Problema veniturilor înghețate în primării

O altă anomalie majoră a apărut la nivelul primăriilor din țară. În timp ce salariul minim pe economie a înregistrat creșteri succesive în ultimii ani, indemnizațiile aleșilor locali au rămas blocate. Acest fenomen a dus la o tasare accentuată a grilei salariale, eliminând diferențele normale date de experiență și responsabilitate.

„Dar asta pentru că salariile viceprimarului, ăla-i salariul la primărie indemnizat. Faptul că veniturile, să zic așa, primarului și viceprimarului au rămas înghețate de mulți ani de zile. În același timp în care salariul minim pe economie a crescut, Aceste două lucruri au făcut ca grilele în administrația publică locală să se taseze foarte mult.

Ca diferențele să fie injust de mici. Pentru că totuși trebuie să existe diferență între cineva cu 20 de ani vechime și cineva care debutează în administrația publică, între cineva care are o anumită responsabilitate.

Este eventual director sau șef serviciu și cineva care abia intră în sistem. Aceste diferențe nu mai erau corecte, nu mai erau echitabile, odată ce baza s-a ridicat, iar plafonul a rămas acolo”, a mai precizat Florin Manole.

Cum se compară munca unui medic cu cea a unui ambasador

În cadrul discuției, realizatorul Radu Preda a ridicat o problemă legată de criteriile prin care statul stabilește importanța socială a unei meserii și modul în care aceasta se reflectă în coeficienții de salarizare.

„Cine judecă cât de complexă e munca unui medic în raport cu cât de complexă e munca unui ambasador și de ce ambasadorul merită coeficient șase și medicul patru”?, a întrebat Radu Preda.

Fostul ministru al Muncii a subliniat că sistemul nu trebuie privit prin comparații directe între domenii total diferite, ci prin corectitudinea rapoartelor din interiorul aceleiași categorii profesionale. Orice modificare subiectivă riscă să distrugă întregul echilibru bugetar.

„În primul și în primul rând, comparația aceasta nu trebuie făcută între grile diferite. În primul rând, trebuie să ne uităm în interiorul grilei fiecărei familii ocupaționale și după aia ele trebuie să fie similare cu niște grile făcute tehnic corect și obiectiv, nu te poți juca punând încă 02, 03 pe o funcție. Pentru că asta dezordonează totul.

Sunt niște evaluări pe care le are și statul român și ministerul Muncii în legătură cu unde trebuie să fie profesorul, raportat la grila de medici, raportat la administrația publică. Deci astea sunt niște criterii cumva universale sau, mă rog, folosite.

Nu chiar universale, dar larg răspândite, ca să zic așa. Ori, Asta, sigur că poate să sufere modificări raportate la prioritățile unei țări”, a mai spus invitatul podcastului.