Peste 400.000 de bugetari riscă să rămână cu salariile înghețate. Noua lege a salarizării schimbă regulile pentru angajații statului

Peste 400.000 de bugetari ar putea avea salariile înghețate în următorii ani, potrivit noii Legi a salarizării. Proiectul aflat în pregătire prevede și modificări privind sporurile, excepțiile de la aplicarea legii și mecanismele de control al cheltuielilor salariale, în contextul angajamentelor asumate de România prin PNRR și al consolidării fiscale.

Peste 400.000 de bugetari riscă să rămână cu salariile înghețate

Între 33% și 35% dintre angajații din sectorul public, care în prezent încasează venituri mai mari decât cele prevăzute în grilele noii legi, vor avea salariile înghețate pentru perioade ce pot dura mai mulți ani, potrivit estimărilor realizate de Profit. Aceștia vor rămâne la nivelul actual al veniturilor până când grilele salariale vor ajunge din urmă salariile aflate în plată.

Potrivit celor mai recente date disponibile, în sectorul public există 1,272 milioane de posturi ocupate. Astfel, măsura ar putea afecta între 420.000 și 445.000 de angajați.

Cele mai multe posturi sunt concentrate în domeniile educației, sănătății și ordinii publice, unde sunt ocupate peste 800.000 de funcții. În total, aceste sectoare însumează 812.347 de posturi, dintre care 366.833 în educație, 245.020 în sănătate, 124.468 în Poliție și Jandarmerie (MAI) și 76.026 în Armată (MApN).

În educație, distribuția posturilor este următoarea: 293.705 la Ministerul Educației, 68.142 în învățământul superior de stat și 4.986 în învățământul preuniversitar aflat în administrarea autorităților locale.

În sănătate sunt ocupate 147.225 de posturi în unități sanitare aflate în subordinea autorităților locale, 79.622 în unități sanitare aflate în subordinea administrației centrale și 18.173 în cadrul Ministerului Sănătății.

Noua Lege a salarizării reprezintă un jalon important din PNRR

Noua Lege a salarizării reprezintă un jalon important din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Proiectul a fost elaborat în ultimii ani, însă aplicarea sa a fost amânată în repetate rânduri din cauza impactului bugetar ridicat, în special după majorarea pensiilor.

La finalul lunii iunie, fostul premier Ilie Bolojan a vorbit despre posibilitatea indexării salariilor la sfârșitul anului și despre majorarea anvelopei bugetare pentru creșteri salariale de la 8 miliarde de lei la 12 miliarde de lei. Acesta a precizat că, în acest an, cheltuielile salariale sunt estimate la 166 de miliarde de lei, reprezentând 8,1% din PIB în standard cash.

Strategia fiscal-bugetară a Ministerului Finanțelor indică însă cheltuieli salariale de 168,3 miliarde de lei în 2026, echivalentul a 8,2% din PIB.

Salariile bugetarilor și pensiile reprezintă una dintre cele mai importante componente ale cheltuielilor rigide ale statului, fiind vizate frecvent în perioadele de dificultăți bugetare. Totodată, majorările acordate în anii anteriori au contribuit la presiunea asupra finanțelor publice.

În 2024, după creșteri salariale consistente, România ocupa primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește ponderea cheltuielilor cu salariile bugetarilor în veniturile statului. Ulterior, după înghețarea salariilor din 2025, țara a coborât pe locul al patrulea. România continuă însă să se numere printre statele membre cu cele mai reduse venituri fiscale raportate la PIB.

În prezent, România se află în procedură de deficit excesiv derulată de Comisia Europeană și implementează un amplu program de ajustare bugetară. Pentru anul 2026, ținta de deficit este stabilită la 6,2% din PIB în standard cash și 6% din PIB în standard ESA.

Anul 2025 s-a încheiat cu un deficit bugetar de 146 de miliarde de lei

Anul 2025 s-a încheiat cu un deficit bugetar de 146 de miliarde de lei, reprezentând 7,65% din PIB în standard național cash, față de 8,67% din PIB în 2024. În standard ESA, deficitul a fost de 7,9% din PIB în 2025, după ce în 2024 ajunsese la 9,3%, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană. România derulează un plan fiscal pe șapte ani convenit cu Comisia Europeană pentru reducerea deficitului sub 3% din PIB și a datoriei publice sub 60% din PIB.

Proiectul noii legi prevede că Banca Națională a României (BNR) va rămâne singura instituție exceptată de la aplicarea Legii salarizării unitare. În schimb, Autoritatea de Supraveghere Financiară, ANCOM și ANRE vor pierde regimul special care le permite acordarea unor salarii mai mari.

De asemenea, proiectul majorează de la 20% la maximum 40% sporul acordat primarilor, viceprimarilor, președinților și vicepreședinților de consilii județene care implementează proiecte finanțate din fonduri europene.

Noua lege ar urma să intre în vigoare în luna decembrie 2026, cu o lună mai devreme față de termenul prevăzut în proiectul anterior, respectiv ianuarie 2027. Punctul de referință este stabilit la 4.100 de lei atât pentru decembrie 2026, cât și pentru anul 2027.

Salariile din luna noiembrie 2026 vor reprezenta baza de calcul pentru înghețarea veniturilor. În situația în care salariul prevăzut în noua grilă este mai mic decât venitul aflat în plată, angajatul va primi un venit tranzitoriu care va compensa diferența până când salariul din grilă va ajunge la nivelul venitului actual.

Pe lângă BNR, legea prevede excepții și pentru misiunile diplomatice, oficiile consulare și institutele culturale românești din străinătate atunci când acestea angajează personal local.

Ministerul Finanțelor va întocmi anual un raport privind aplicarea legii salarizării și impactul valorii punctului de referință

Ministerul Finanțelor va întocmi anual, în luna iunie, un raport privind aplicarea legii salarizării și impactul valorii punctului de referință. Documentul va analiza impactul financiar al legii, al celorlalte prevederi și al eventualelor modificări legislative asupra veniturilor salariale din sectorul public, raportate la obiectivul reducerii masei salariale.

Actele normative emise în baza noii legi vor trebui însoțite de o declarație privind impactul financiar și nu vor putea depăși alocările bugetare. Acestea vor necesita avizul Ministerului Finanțelor, Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale și al Consiliului Fiscal.

Proiectul face referire și la sporul pentru angajații ANAF și ai Vămii, însă acesta va fi reglementat printr-un proiect de lege separat, aflat în prezent în Parlament și inclus, de asemenea, printre jaloanele PNRR.

La nivelul administrației publice locale este introdus un nou spor pentru dezvoltarea capacității fiscal-bugetare. Acesta poate ajunge la cel mult 15% din salariul de bază și poate fi acordat personalului prevăzut în anexele legii.

În cazul comunelor, orașelor, municipiilor și sectoarelor Capitalei, sporul poate fi acordat numai dacă cheltuielile de personal din capitolul „Autorități publice și acțiuni externe” nu depășesc 50% din veniturile provenite din impozitele locale încasate în anul anterior.

La nivelul consiliilor județene și al Municipiului București, sporul poate fi acordat doar dacă aceste cheltuieli nu depășesc 20% din veniturile provenite din cota directă din impozitul pe venit încasată în anul precedent. Cuantumul sporului și categoriile de personal eligibile vor fi stabilite prin dispoziția ordonatorului principal de credite, pe baza unui regulament.

Începând cu anul 2028, majorarea valorii punctului de referință va fi condiționată de cheltuielile salariale

Începând cu anul 2028, majorarea valorii punctului de referință va fi condiționată de obiectivul reducerii masei cheltuielilor salariale din sectorul public cu cel puțin 1,5 puncte procentuale din PIB în perioada 2024-2031. În 2027, valoarea de referință rămâne stabilită la 4.100 de lei.

Ministerul Finanțelor va verifica anual respectarea regulilor privind majorarea valorii punctului de referință și va include în raport eventualele abateri și impactul financiar al acestora, precum și al altor modificări legislative care influențează veniturile salariale din sistemul public. Dacă vor fi identificate abateri, autoritățile competente vor trebui să adopte măsuri corective prin modificarea cadrului legal, astfel încât să compenseze impactul financiar generat de majorările ad-hoc sau de alte măsuri care cresc masa cheltuielilor salariale.