Ciprian Ciucu cere intrarea STB în insolvență și avertizează că societatea riscă să ducă Bucureștiul în faliment. „Insolvența este singurul mecanism legal rămas”

Primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu, susține că Societatea de Transport București (STB) se află, în realitate, într-o stare de insolvență nedeclarată încă din 2020 și că datoriile acumulate au ajuns la un nivel care nu mai poate fi susținut din bugetul Capitalei. Liberalul acuză managementul companiei, politizarea deciziilor și modul în care funcționează ADI TPBI și afirmă că deschiderea procedurii de insolvență reprezintă singura soluție pentru salvarea operatorului de transport public.

Ciprian Ciucu: STB este în insolvență nedeclarată din 2020

Într-o analiză publicată pe pagina sa de Facebook, Ciprian Ciucu afirmă că problemele financiare ale STB nu sunt recente, ci își au originea în deciziile luate în perioada 2019-2020.

Potrivit acestuia, societatea nu ar mai fi virat către ANAF contribuțiile reținute de la angajați, ceea ce a generat datorii și penalități care s-au acumulat de la an la an.

„Din punctul meu de vedere, STB este în insovență nedeclarată din anul 2020, de atunci când nu au mai plătit contribuțiile oamenilor la ANAF. De atunci, tot târăie datorii și penalități mai mari de un miliard de lei, an de an. Anul trecut, în 2025, acestea au ajuns la 1,75 miliarde de lei! Absurd, enorm.

Între timp penalitățile la datorii au crescut și am ajuns să avem doar penalități de peste 400 de milioane de lei.”

Datoria către ANAF și litigiul cu VFU Pașcani, printre principalele probleme invocate

Ciprian Ciucu susține că cea mai mare parte a obligațiilor financiare ale STB provine din sumele neachitate către ANAF.

Potrivit acestuia, datoria totală a companiei era de 1,72 miliarde de lei în 2025, dintre care 1,49 miliarde de lei reprezentau obligații către ANAF.

În opinia sa, peste 400 de milioane de lei reprezintă doar penalități acumulate.

Liderul PNL afirmă că un alt exemplu al managementului defectuos îl reprezintă litigiul cu VFU Pașcani, unde penalitățile ar fi depășit de peste trei ori valoarea inițială a contractului.

„Cazul VFU Pașcani

Contractul are o valoare inițială de 305,3 milioane lei, iar penalitățile estimate total 1.020,3 milioane lei — de peste 3 ori valoarea contractului.”

El precizează că aceste penalități provin din două litigii distincte, unul dintre acestea având o penalitate de 0,5% pe zi, care a generat cea mai mare parte a obligațiilor financiare.

Acuzații la adresa ADI TPBI și a managementului STB

În analiza sa, Ciprian Ciucu identifică trei cauze principale care ar fi dus la situația financiară actuală a STB: neplata contribuțiilor către ANAF, modul de funcționare al ADI TPBI și managementul companiei.

Potrivit acestuia, ADI TPBI ar fi preluat controlul asupra transportului public fără a urmări eficientizarea activității și fără a fundamenta deciziile pe studii de trafic.

Ciucu susține că rapoartele de audit au inclus costuri care nu aveau legătură directă cu serviciul de transport, iar traseele nu au fost optimizate, ceea ce a dus la costuri suplimentare suportate în mare parte de bugetul Capitalei.

În ceea ce privește managementul STB, edilul acuză politizarea funcțiilor de conducere, lipsa digitalizării, angajările fără criterii de eficiență și lipsa unui control real asupra activității din depouri și bazele auto.

Comparație cu alte orașe din România și Europa

În analiza publicată, Ciprian Ciucu susține că STB se află printre cei mai puțin eficienți operatori de transport public.

Acesta afirmă că veniturile obținute din bilete și abonamente acoperă doar 17-19% din costurile totale ale companiei, diferența fiind suportată din subvenții.

Prin comparație, spune acesta, transportul public din Varșovia este acoperit în proporție de aproximativ 30% din venituri tarifare, iar cel din Paris în proporție de 37%.

Totodată, Ciucu afirmă că, la nivel național, costul mediu pe kilometru este semnificativ mai mare în București decât în alte municipii.

Potrivit acestuia, costul mediu ponderat este de 16,69 lei/km în Capitală, comparativ cu 12,52 lei/km în Cluj-Napoca.

În cazul tramvaielor, edilul susține că fiecare kilometru parcurs costă 27,40 lei în București, față de aproximativ 19-21 lei în Cluj-Napoca, Oradea și Craiova.

Ciprian Ciucu: „Serviciul de transport public din București nu este suportabil bugetar”

Primarul Sectorului 6 consideră că actualul model de finanțare nu mai poate fi susținut.

„SERVICIUL DE TRANSPORT PUBLIC DIN BUCUREȘTI NU ESTE SUPORTABIL BUGETAR! STB și ADI TPBI riscă să ducă întregul oraș în faliment!”

În opinia sa, continuarea finanțării companiei exclusiv prin subvenții nu mai reprezintă o soluție pe termen lung.

„Pomparea atâtor miliarde, an de an, din bugetul PMB, adică din banii bucureștenilor, nu poate fi o soluție de viitor.

Bulgărele de zăpada devenit prea mare și s-a transformat în bugăre de gheață: serviciul de transport NU mai este suportabil bugetar.”

Ciprian Ciucu cere deschiderea procedurii de insolvență

În finalul analizei sale, Ciprian Ciucu susține că insolvența este singura procedură legală care mai poate salva compania și poate opri acumularea unor noi penalități.

„Managementul STB a ignorat solicitările de corecție ale Primăriei demonstrează limitele controlului administrativ clasic. Prin insolvență, controlul este preluat de un administrator judiciar sub stricta supraveghere a judecătorului sindic.

Insolvența este singurul mecanism legal rămas pentru asanarea financiară și operațională a acestei companii.”

Potrivit acestuia, intrarea în insolvență ar permite suspendarea acumulării penalităților către ANAF, ar împiedica poprirea conturilor și ar crea cadrul pentru renegocierea sau eliminarea unor datorii istorice.

„Prin insolvență, fluxul de numerar acordat de Primăria Capitalei prin subvenție va merge strict și garantat către operarea serviciului de transport (motorină, salarii curente, piese) și nu va mai fi oprit automat din conturi pentru a stinge datorii istorice sau penalități comerciale.

INSOLVENȚA va proteja salariile ale șoferilor, vatmanilor și muncitorilor.”

Lberalul apreciază că reorganizarea sub supravegherea unui administrator judiciar ar permite și denunțarea contractelor considerate păguboase, precum și restructurarea cheltuielilor companiei, astfel încât STB să poată continua activitatea în condiții sustenabile.