Ce se întâmplă cu pensionarii români după ce ies la pensie. Diferențele față de alte țări sunt semnificative

Pensionarii din România sunt cei mai puțin prezenți pe piața muncii după pensionare, potrivit celor mai recente date Eurostat pentru anul 2023. În timp ce în Germania unul din opt seniori continuă să lucreze, în România doar 1,7% dintre pensionari rămân activi profesional. Statisticile arată diferențe importante între statele europene atât în privința numărului celor care lucrează după pensionare, cât și a motivelor care îi determină să facă acest lucru.

Pensionarii din România părăsesc aproape complet piața muncii după pensionare

Pensionarii din România încheie, în cele mai multe cazuri, activitatea profesională odată cu ieșirea la pensie, relevă datele publicate de Eurostat. Cu un procent de numai 1,7% dintre persoanele cu vârste între 50 și 74 de ani care continuă să lucreze după prima pensionare, România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană. Prin comparație, media europeană este de 13%, nivel la care se situează și Germania.

Diferența reflectă modele distincte de viață după pensionare. În timp ce în numeroase state europene seniorii aleg să își prelungească activitatea profesională, în România pensionarea reprezintă, pentru majoritatea, sfârșitul definitiv al carierei.

Situația este ilustrată și de experiența Olimpiei Cojocaru, fostă laborantă în industria textilă, care s-a pensionat la vârsta de 50 de ani, după peste trei decenii de muncă în schimburi.

„Abia așteptam să ies la pensie. Știți cum e? Pur și simplu nu mai aveam răbdare. Am muncit 31 de ani, era suficient. Am fost la munte, la mare, am fost peste tot, dar nu am stat mult. Acum ies în parc, beau o cafea, mă plimb și apoi merg acasă să mă odihnesc”, povestește femeia.

Potrivit datelor prezentate de Observator News, din aproximativ cinci milioane de pensionari din România, în jur de 4,5 milioane nu au mai desfășurat nicio activitate profesională după pensionare. Aproximativ un milion dintre aceștia au vârsta sub 65 de ani.

Problemele de sănătate și veniturile influențează decizia pensionarilor de a mai lucra

Pentru o parte dintre pensionarii români, starea de sănătate reprezintă principalul obstacol în calea continuării activității profesionale, chiar dacă nu au atins încă vârste foarte înaintate.

Experiențele celor intervievați de Observator News indică faptul că afecțiunile medicale îi împiedică pe mulți să mai desfășoare o activitate remunerată după pensionare.

„Am probleme de sănătate și încerc să am grijă de mine. Cum să mai lucrez dacă abia mă mai țin pe picioare?”, spune unul dintre pensionarii intervievați.

Totuși, atunci când pensionarii români aleg să rămână pe piața muncii, motivația este în principal una financiară. Potrivit Eurostat, 54,3% dintre cei care continuă să lucreze după pensionare afirmă că fac acest lucru din necesitate financiară.

Germania se aliniază mediei europene, iar motivele pentru care seniorii lucrează sunt diferite

În Germania, ponderea persoanelor care își continuă activitatea după pensionare este semnificativ mai mare decât în România. Datele Eurostat arată că 13% dintre persoanele cu vârste între 50 și 74 de ani au rămas active profesional după ce au început să încaseze pensia pentru limită de vârstă.

Dintre acestea, 6% și-au păstrat activitatea fără modificări, în timp ce alți 7% au ales formule mai flexibile de lucru, precum reducerea programului, schimbarea locului de muncă sau trecerea la un alt tip de angajare.

La nivelul Uniunii Europene, cel mai frecvent motiv invocat pentru continuarea activității profesionale este satisfacția oferită de muncă și dorința de a rămâne activ, argument menționat de 36,3% dintre pensionarii care încă lucrează. Pentru 28,6% dintre aceștia, principala explicație rămâne necesitatea financiară.

În Germania, o analiză separată privind pensionarii activi cu vârste între 65 și 74 de ani arată că 33% dintre aceștia lucrează din motive financiare, în timp ce 29% afirmă că aleg să își continue activitatea deoarece le place ceea ce fac.

Estonia conduce clasamentul european, iar România rămâne pe ultimul loc

Diferențele dintre statele membre ale Uniunii Europene sunt considerabile în ceea ce privește activitatea profesională după pensionare, potrivit statisticilor Eurostat.

Estonia ocupă primul loc, cu 54,9% dintre pensionari care continuă să lucreze după ieșirea la pensie. Urmează Letonia, cu 44,2%, și Lituania, cu 43,7%. La polul opus se află România, cu doar 1,7%, urmată de Grecia, unde procentul este de 4,2%, și Spania, cu 4,9%, potrivit datelor citate de Focus.

Clasamentul diferă atunci când este analizată motivația financiară. Cipru înregistrează cea mai ridicată pondere, cu 68,6% dintre pensionarii activi care declară că lucrează din cauza veniturilor insuficiente. România ocupă locul al doilea în această categorie, cu 54,3%, fiind urmată de Bulgaria, unde procentul ajunge la 53,6%.