Economia României pierde teren. Cristian Socol avertizează că au dispărut zeci de mii de locuri de muncă

Economia României traversează o perioadă dificilă, marcată de încetinirea consumului, blocarea investițiilor private, reducerea investițiilor străine și declinul producției industriale, avertizează profesorul universitar Cristian Socol într-o amplă analiză dedicată stării economiei reale. Potrivit acestuia, efectele măsurilor economice adoptate în ultima perioadă au afectat în special capitalul autohton și întreprinderile mici și mijlocii, iar lipsa unor măsuri de relansare a amplificat problemele economice.

Economia României se confruntă cu mai multe probleme

Cristian Socol susține că reducerea activității economice este vizibilă atât din perspectiva cererii, cât și a ofertei agregate, ceea ce a condus România către un nivel inferior de echilibru economic. În opinia sa, țara pierde din viteza de convergență față de Uniunea Europeană și riscă să reintre în periferia blocului comunitar. Analiza prezintă mai multe evoluții macroeconomice considerate îngrijorătoare și argumentează că România traversează un proces accelerat de dezindustrializare, în timp ce performanțele capitalului autohton și ale sectorului IMM se deteriorează semnificativ.

Profesorul a explicat pentru Mediafax că datele Eurostat confirmă existența unei crize severe în economia reală. În primul trimestru din 2026, economia României s-a contractat cu 1,1% față de aceeași perioadă a anului precedent, România și Irlanda fiind singurele state membre ale Uniunii Europene cu evoluție negativă. În același interval, Polonia a înregistrat o creștere de 3,5%, Bulgaria de 3,1%, Cehia de 2,2%, iar Ungaria de 1,7%. După mai multe perioade în care România s-a aflat printre economiile cu cele mai ridicate ritmuri de creștere din UE, ultimele trei trimestre au fost caracterizate de stagnare și recul economic.

Profesorul universitar afirmă că măsurile propuse prin Planul de Relansare Economică nu au fost implementate integral

Cristian Socol afirmă că măsurile propuse prin Planul de Relansare Economică, prezentat în septembrie 2025, nu au fost implementate integral, iar stimulentele pentru IMM-uri s-au redus aproape de zero. În același timp, programele de finanțare prin garanții și contragaranții au fost închise succesiv, iar instituții care susțineau de zeci de ani sistemul de companii au fost desființate total sau parțial, resursele fiind redirecționate către instituții noi care, potrivit analizei, nu funcționează încă efectiv.

Autorul consideră că România se află într-o criză economică severă și că instrumentele anticiclice cu impact redus asupra bugetului, prevăzute în Planul de Relansare Economică, nu sunt aplicate din motive ideologice sau politice.

Datele Institutului Național de Statistică arată că, în ultimul an, au dispărut 60.100 de locuri de muncă, dintre care 83% au fost pierdute în industrie. Totodată, consumul este în scădere de zece luni consecutive, iar producția industrială a înregistrat cinci luni succesive de declin, România aflându-se printre cele mai afectate state din Uniunea Europeană. În luna mai 2026, 25 dintre cele 30 de subramuri industriale au raportat scăderi față de aceeași lună din 2025, iar zece dintre acestea au consemnat diminuări de peste 10%. Și sectoarele HoReCa și turism au înregistrat un recul de 13% în primele patru luni ale anului.

Analiza prezintă și dificultățile cu care se confruntă capitalul autohton

Potrivit Cărții Albe a IMM-urilor 2026, două treimi dintre IMM-uri au avut rezultate la fel de slabe sau mai slabe în 2025 comparativ cu 2024. Doar 16,5% dintre IMM-uri apreciază că mediul economic este favorabil dezvoltării afacerilor, iar în cazul companiilor mijlocii procentul scade la 8,3%. Una din cinci firme mici și mijlocii a înregistrat scăderi importante ale exporturilor, 48% dintre IMM-uri se autofinanțează, doar 12,5% utilizează inteligență artificială generativă, iar 95% nu au activități de internaționalizare, neparticipând la târguri, expoziții sau misiuni economice.

Cristian Socol susține că, dacă anul 2025 a marcat începutul declinului pentru IMM-uri, anul 2026 reprezintă consolidarea unei crize profunde. În contextul măsurilor de austeritate, al modificării pragului pentru IMM-uri și al majorării taxelor, aproximativ 69 de firme dispar zilnic din economie. Datele Oficiului Național al Registrului Comerțului arată că 8.291 de firme au intrat în faliment, insolvență sau dizolvare voluntară în primele patru luni din 2026.

Totodată, stimulentele economice pentru IMM-uri s-au redus semnificativ, iar fondurile întoarse în economie sub formă de impuls economic sunt de patru ori mai mici decât în 2024.

Analiza se bazează și pe Raportul privind Stabilitatea Financiară al Băncii Naționale a României din iulie 2026, care evidențiază deteriorarea rapidă a sistemului de companii. Rata creditelor neperformante a crescut la 5,6% în martie 2026, față de 4,4% cu un an înainte. În cazul IMM-urilor, rata ajunge la 7,2%, comparativ cu 4,7% pentru corporații, iar creditele garantate de stat acordate firmelor au o rată a neperformanței de 11,3%. Cu excepția sectorului imobiliar, toate domeniile de activitate au înregistrat deteriorări ale acestui indicator.

Profesorul evidențiază existența unei evoluții economice în formă de „K”, arătând că doar 3% dintre companiile active sunt considerate performante, însă aproape jumătate dintre acestea nu au niciun credit bancar activ. Cele aproximativ 27.800 de firme generează peste jumătate din valoarea adăugată brută și angajează jumătate dintre salariații economiei. Potrivit estimărilor BNR, acestea dispun de un potențial suplimentar de creditare de aproximativ 321,5 miliarde de lei, însă nu își majorează investițiile în actualul climat economic.

Raportul mai arată că numărul firmelor subcapitalizate a crescut cu 10%

Raportul mai arată că numărul firmelor subcapitalizate a crescut cu 10%, acestea reprezentând 8,9% dintre companiile cu cifră de afaceri de peste un milion de euro. Aceste firme generează 6,4% din valoarea adăugată brută, dar sunt responsabile pentru 35% din restanțele bugetare și 37,3% din restanțele comerciale către furnizori. Necesarul lor de recapitalizare este estimat la 36,4 miliarde de lei.

Analiza evidențiază și accentuarea blocajului financiar. Termenul mediu de recuperare a creanțelor a crescut la 86 de zile, față de 82 de zile cu un an înainte. Pentru corporații, perioada este de 75 de zile, iar pentru IMM-uri ajunge la 98 de zile. În același timp, durata de plată a furnizorilor a urcat la 80 de zile, comparativ cu 78 de zile în iunie 2024. Datoriile comerciale reprezintă aproximativ 17% din pasivul bilanțului agregat al companiilor, iar procentul firmelor care utilizează frecvent creditul comercial a crescut de la 11% la 15%.

În ceea ce privește restanțele la plată, acestea au scăzut cu 38% în cazul companiilor de stat, până la 10,7 miliarde de lei, în timp ce în sectorul privat au crescut cu 1,9%. Totodată, incidentele majore la plată au avansat cu 5,7% ca număr și cu 22% ca valoare.

Raportul BNR arată și o creștere a numărului firmelor aflate în insolvență

În martie 2026 existau aproximativ 25.900 de companii în această situație, cu circa 1.100 mai multe decât în aceeași lună din anul precedent. Cele mai mari probleme sunt înregistrate în sectorul construcțiilor, unde numărul firmelor nou intrate în insolvență a crescut cu 16%.

În finalul analizei, Cristian Socol propune mai multe măsuri pentru relansarea economiei. Acesta susține reducerea birocrației, implementarea urgentă a tuturor măsurilor prevăzute în Planul de Relansare Economică, lansarea unui nou program IMM Relansare pentru acordarea de garanții și contragaranții destinate capitalului de lucru și investițiilor, orientat în special către sectoarele de export și cele cu intensitate tehnologică medie și ridicată.

De asemenea, profesorul propune un program de internaționalizare destinat companiilor cu capital autohton, precum și un program de sprijin pentru digitalizarea IMM-urilor și implementarea tehnologiilor compatibile cu strategiile Industry 4.0 și Industry 5.0. În opinia sa, România este încă foarte departe de conceptul Industry 6.0, fiind mult în urma frontierei tehnologice.