Plafonul pentru microîntreprinderi ar putea crește de cinci ori. Parlamentul dezbate o schimbare fiscală majoră

Plafonul pentru încadrarea în regimul fiscal al microîntreprinderilor ar putea fi majorat de la 100.000 la 500.000 de euro, potrivit unui proiect de lege depus în Parlament. Inițiativa urmărește modificarea Codului fiscal și ar permite unui număr mai mare de firme să beneficieze de impozitul de 1% pe venituri. Deocamdată, propunerea nu produce efecte juridice și trebuie să parcurgă întreaga procedură legislativă înainte de o eventuală intrare în vigoare.

Plafonul pentru microîntreprinderi ar urma să fie majorat de la 100.000 la 500.000 de euro

Plafonul pentru aplicarea regimului fiscal destinat microîntreprinderilor revine în atenția Parlamentului, după depunerea unei inițiative legislative care propune o creștere de cinci ori a limitei maxime de venituri. Proiectul a fost inițiat de deputatul AUR Doru-Lucian Mușat și prevede modificarea Codului fiscal.

Potrivit comunicatului publicat de Camera Deputaților, societățile comerciale cu venituri de până la 500.000 de euro ar putea intra sau rămâne în sistemul de impozitare aplicabil microîntreprinderilor, cu condiția să respecte toate celelalte criterii prevăzute de legislație.

În prezent, însă, cadrul fiscal rămâne neschimbat. Proiectul reprezintă doar o inițiativă parlamentară și nu produce efecte până la finalizarea procedurii legislative, adoptarea sa de către Parlament, promulgarea de către președinte și publicarea în Monitorul Oficial.

De la 1 ianuarie 2026, plafonul de venituri pentru încadrarea în regimul micro este de 100.000 de euro. La calculul acestuia sunt luate în considerare inclusiv veniturile cumulate ale întreprinderilor legate, conform prevederilor Codului fiscal.

Tot din acest an, microîntreprinderile aplică o cotă unică de impozitare de 1% asupra veniturilor, după eliminarea cotei de 3% care era aplicată anterior anumitor categorii de firme.

În situația în care o societate depășește plafonul de 100.000 de euro în timpul anului fiscal, aceasta trece la sistemul de impozitare pe profit începând cu trimestrul în care limita legală a fost depășită.

În plus, încadrarea în regimul micro nu depinde exclusiv de nivelul veniturilor. Societatea trebuie să respecte și celelalte condiții prevăzute de lege, inclusiv existența a cel puțin unui salariat, depunerea la termen a situațiilor financiare și regulile privind structura acționariatului.

Ce efecte fiscale ar avea creșterea plafonului pentru firme

Dacă proiectul va fi adoptat în forma actuală, firmele cu venituri cuprinse între 100.000 și 500.000 de euro ar putea aplica din nou regimul de impozitare cu 1% pe venituri, în locul impozitului de 16% aplicat profitului.

Miza modificării este una fiscală, deoarece cele două sisteme funcționează după reguli diferite de calcul. În regimul micro, impozitul se aplică asupra veniturilor realizate de companie, fără a depinde direct de nivelul cheltuielilor sau al profitului obținut.

În schimb, în sistemul de impozitare pe profit, cota standard de 16% este aplicată profitului impozabil, calculat după deducerea cheltuielilor și efectuarea ajustărilor fiscale prevăzute de lege.

Cele mai avantajate de această schimbare ar putea fi societățile care înregistrează marje ridicate de profit și cheltuieli reduse. Potrivit calculelor orientative, punctul de echilibru dintre cele două sisteme se situează la o marjă de profit de aproximativ 6,25%.

Astfel, o firmă cu venituri de 200.000 de euro ar achita aproximativ 2.000 de euro anual în regimul micro.

Dacă aceeași companie ar obține o marjă de profit de 10%, profitul ar fi de 20.000 de euro, iar impozitul pe profit ar ajunge la 3.200 de euro. În acest exemplu, regimul micro ar genera o economie fiscală de aproximativ 1.200 de euro.

În cazul unei marje de profit de 20%, impozitul pe profit ar urca la 6.400 de euro, de peste trei ori mai mare decât impozitul datorat în sistemul de 1% pe venituri.

Aceste exemple au caracter orientativ și nu includ eventualele ajustări fiscale, cheltuielile nedeductibile, facilitățile fiscale sau alte situații particulare care pot influența obligațiile unei societăți.

Nu toate firmele ar beneficia de majorarea plafonului

Majorarea plafonului nu ar însemna automat o reducere a taxelor pentru toate societățile încadrate sub limita de 500.000 de euro.

Companiile care operează cu marje reduse de profit, cheltuieli ridicate sau care înregistrează pierderi pot fi dezavantajate de sistemul de impozitare pe venituri. În aceste cazuri, impozitul este datorat chiar dacă profitul rămas după plata salariilor, chiriilor, utilităților și mărfurilor este foarte redus.

De exemplu, o firmă cu venituri de 200.000 de euro și o marjă de profit de doar 3% ar realiza un profit de 6.000 de euro. În această situație, impozitul pe profit ar fi de 960 de euro, în timp ce regimul micro ar presupune plata unui impozit de aproximativ 2.000 de euro.

Prin urmare, pentru societățile cu o marjă de profit sub aproximativ 6,25%, sistemul de impozitare pe profit poate rămâne mai avantajos decât regimul micro.

Inițiatorul proiectului estimează că modificarea ar putea sprijini „câteva zeci de mii de firme”, însă documentația publică nu conține o analiză detaliată privind numărul societăților vizate sau metodologia utilizată pentru această estimare.

Categoria direct interesată este formată din firmele cu venituri anuale între 100.000 și 500.000 de euro care îndeplinesc toate celelalte condiții impuse de legislația fiscală.

Totodată, numărul beneficiarilor va depinde și de regulile privind întreprinderile legate. În prezent, la verificarea plafonului sunt cumulate veniturile societăților afiliate, astfel încât încadrarea în regimul micro nu se stabilește exclusiv în funcție de veniturile unei singure firme.

Proiectul ar putea avea efecte și asupra încasărilor la bugetul de stat

O eventuală majorare a plafonului ar putea reduce veniturile fiscale colectate de stat din partea companiilor profitabile care ar reveni la sistemul de impozitare pe venituri.

Din acest motiv, proiectul ar necesita o evaluare a impactului bugetar și identificarea surselor care ar putea compensa diminuarea încasărilor fiscale.

Consiliul Fiscal a arătat în analizele anterioare că reducerea plafonului micro urmărea limitarea excepțiilor fiscale și a posibilităților de optimizare a taxelor. La rândul său, Ministerul Finanțelor estima că diminuarea plafonului de la 500.000 la 250.000 de euro, aplicată în 2025, urma să aducă venituri suplimentare de aproximativ 750 de milioane de lei din impozitul pe profit. Deși această estimare nu poate fi aplicată direct actualului proiect, ea indică dimensiunea impactului pe care astfel de modificări îl pot avea asupra bugetului.

Susținătorii inițiativei susțin însă că un plafon mai ridicat ar simplifica obligațiile administrative ale firmelor, ar lăsa mai multe resurse pentru investiții și ar reduce tendința companiilor de a-și limita dezvoltarea pentru a evita depășirea pragului fiscal.

Pentru ca modificarea să intre în vigoare, proiectul trebuie să parcurgă toate etapele procedurii legislative, să primească avizele și rapoartele necesare, să fie adoptat de Parlament, promulgat și publicat în Monitorul Oficial.

Până la finalizarea acestui proces, firmele sunt obligate să aplice reglementările aflate în vigoare, respectiv plafonul de 100.000 de euro și cota de 1% pe venituri pentru microîntreprinderi. Depășirea limitei legale determină trecerea la impozitul pe profit începând cu trimestrul în care plafonul este depășit.