Guvernul explică de ce pensiile nu au fost majorate în 2025 și 2026. Când ar putea fi reluată indexarea

Guvernul României a transmis un răspuns oficial unei interpelări parlamentare în care explică motivele pentru care pensiile nu au fost indexate în 2025 și 2026. Executivul susține că înghețarea valorii punctului de referință a fost necesară pentru reducerea deficitului bugetar și menținerea sustenabilității sistemului public de pensii.

Guvernul spune că înghețarea pensiilor a fost impusă de situația bugetară

Executivul arată că reforma sistemului public de pensii a fost determinată de provocările demografice, economice și sociale, precum și de angajamentele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), se arată în documentul consultat de Newsweek.

Potrivit Guvernului, principalul obiectiv al noii legislații a fost eliminarea inechităților dintre pensionari și consolidarea principiului contributivității, astfel încât cuantumul pensiei să reflecte cât mai fidel contribuțiile plătite în timpul vieții profesionale.

Executivul susține că reforma urmărește și asigurarea sustenabilității financiare a sistemului public de pensii pe termen lung.

De ce valoarea punctului de referință a rămas la 81 de lei

Guvernul amintește că, începând cu 1 septembrie 2024, sistemul public de pensii este reglementat de Legea nr. 360/2023.

În răspunsul oficial se arată că România trebuie să reducă deficitul bugetar, în conformitate cu angajamentele asumate față de Uniunea Europeană, ceea ce presupune limitarea creșterii cheltuielilor publice.

Executivul subliniază că în 2024 pensiile au fost majorate prin două măsuri importante: indexarea de 13,8% și recalcularea pensiilor, care a dus la o creștere medie de aproximativ 20%.

Potrivit documentului, cele două măsuri au generat un impact bugetar anual de peste 25 de miliarde de lei.

În acest context, valoarea punctului de referință a fost menținută la 81 de lei în anul 2025, iar prin Legea nr. 141/2025 această măsură a fost prelungită și pentru anul 2026.

Când spune Guvernul că ar putea fi reluată indexarea pensiilor

Executivul precizează că prevederile privind majorarea anuală a punctului de referință ar urma să fie aplicate începând cu anul 2027.

Totodată, Guvernul subliniază că orice creștere a pensiilor trebuie realizată doar în condițiile existenței resurselor financiare necesare.

În document se arată că dreptul la pensie este garantat, însă modul de calcul și cuantumul pensiilor sunt stabilite prin lege și pot fi modificate de Parlament în funcție de situația economică.

Guvernul invocă și o decizie a Curții Constituționale, potrivit căreia regulile de calcul ale pensiilor pot fi modificate pentru viitor, în funcție de posibilitățile financiare ale statului.

Recalcularea unor pensii continuă în baza noii legi

Executivul amintește că Legea nr. 360/2023 permite recalcularea unor pensii prin valorificarea unor sporuri, venituri nepermanente și alte drepturi salariale pentru care au fost plătite contribuții sociale înainte de 1 aprilie 2001, dar care nu au fost luate în calcul inițial.

Aceste venituri pot fi valorificate dacă sunt dovedite prin adeverințe care respectă condițiile prevăzute de legislație.

CASS pentru pensiile de peste 3.000 de lei și ajutor pentru pensionarii cu venituri mici

Răspunsul Guvernului face referire și la modificările fiscale introduse prin Legea nr. 141/2025.

Astfel, începând din august 2025 și până la sfârșitul anului 2027, pensionarii care încasează peste 3.000 de lei pe lună plătesc contribuția la asigurările sociale de sănătate (CASS) de 10% pentru partea din pensie care depășește acest plafon.

Totodată, impozitul de 10% se aplică după deducerea plafonului de 3.000 de lei și, după caz, a contribuției la sănătate datorate.

Guvernul mai arată că pensionarii cu venituri lunare de până la 2.574 de lei beneficiază în anul 2025 de un sprijin financiar acordat în două tranșe egale, de câte 400 de lei.

Potrivit Executivului, această măsură are rolul de a sprijini pensionarii cu venituri reduse și de a limita efectele dificultăților economice asupra persoanelor vulnerabile.