Rareș Bogdan atacă dur măsurile economice ale Guvernului. Deficitul ar fi putut fi redus fără majorarea taxelor: Dezastrul economic marca Bolojan putea fi evitat

Europarlamentarul Rareș Bogdan a publicat un mesaj în care critică măsurile economice promovate de Ilie Bolojan, susținând că actuala strategie de reducere a deficitului bugetar prin majorarea taxelor reprezintă o greșeală care putea fi evitată.

Rareș Bogdan spune că deficitul putea fi redus fără majorarea taxelor

Potrivit explicațiilor publicate de europarlamentar pe Facebook, există români care iau în calcul plecarea din țară, inclusiv antreprenori care au susținut inițial ideea reformei statului și au considerat austeritatea o soluție pentru reducerea deficitului. Rareș Bogdan afirmă că aceștia și-au pierdut între timp încrederea în această direcție și consideră că au fost prea naivi în evaluarea situației.

În mesajul său, europarlamentarul susține că mai multe țări au ales reducerea taxelor și diminuarea risipei bugetare în locul austerității fiscale și au obținut rezultate economice favorabile.

El oferă exemplul Irlandei, despre care afirmă că, în perioada în care avea o datorie publică de peste 100% din PIB și un deficit apropiat de 9%, a redus impozitul pe profit, a relaxat taxarea muncii și a eliminat cheltuieli considerate inutile, ceea ce ar fi dus la o puternică dezvoltare economică.

Rareș Bogdan amintește și de Statele Unite în perioada administrației Ronald Reagan, unde, spune el, reducerea semnificativă a taxelor a fost urmată de o perioadă îndelungată de creștere economică, chiar dacă încasările bugetare au scăzut inițial.

Un al treilea exemplu invocat este Estonia, unde, potrivit europarlamentarului, au fost introduse o cotă unică redusă de impozitare, scutirea profitului reinvestit, digitalizarea administrației și desființarea unor agenții considerate inutile, transformând țara într-o putere regională.

„Dezastrul economic marca Bolojan putea fi evitat. Aud români care vor să plece din țară, sătui. Unii sunt chiar antreprenori care, atunci când tu, Ilie, anunțai reforma statului, spuneau, exact ca modelul lor cultural, că austeritatea este o soluție pentru scăderea deficitului. Nu pricep cum i-ai vrăjit așa. Ei, acum nu mai sunt convinși. Sunt aproape învinși de propria naivitate. Dacă-i pui paiete unei maimuțe nu înseamnă că e Stiglitz.

Îți arăt ceva, Ilie: 3 țări care au refuzat logica taxelor mari și au ales relaxarea fiscală, au tăiat risipa și au redus deficitul prin creștere economică. Irlanda (la datorie publică peste 100% din PIB și deficit de aproape 9%, a redus imbozitul pe profit, a relaxat taxarea muncii, a tăiat cheltuielile inutile. Economia a explodat), SUA lui Reagan (a tăiat masiv taxe, și chiar dacă la început încasările contabile au căzut, a urmat cea mai lungă perioadă de creștere), Estonia (cotă unică mică, zero impozit pe profitul reinvestit, digitalizare, desființarea agențiilor inutile, iar țara a devenit o forță regională)”, a scris Rareș Bogdan pe Facebook.

Mai mulți economiști de renume mondial au criticat politicile de austeritate

Rareș Bogdan afirmă că mai mulți economiști de renume mondial au criticat politicile de austeritate. În acest context, el îi menționează pe Joseph Stiglitz și Paul Krugman, despre care spune că s-au pronunțat împotriva reducerii cheltuielilor și majorării taxelor în perioade de criză economică. De asemenea, îl amintește pe profesorul Mark Blyth de la Brown University, prezentând argumentele acestuia potrivit cărora reducerea simultană a cheltuielilor de către întreaga societate afectează economia prin diminuarea consumului și a veniturilor.

Europarlamentarul susține că premierul ar fi trebuit să consulte economiști independenți înainte de adoptarea măsurilor fiscale și afirmă că ideea potrivit căreia majorarea taxelor aduce automat mai mulți bani la buget reprezintă o abordare simplistă, care poate afecta grav economia.

În opinia sa, experiența altor state demonstrează efectele negative ale austerității. Rareș Bogdan indică drept exemple Grecia, despre care afirmă că a înregistrat o scădere a PIB-ului de 25% în urma măsurilor de austeritate, Franța din perioada președintelui François Hollande, unde susține că suprataxarea a provocat un exod al capitalului, Italia în timpul guvernului Mario Monti, despre care afirmă că a afectat creșterea economică prin majorarea taxelor, dar și Argentina și Venezuela, pe care le prezintă drept exemple ale consecințelor generate de finanțarea unui aparat birocratic supradimensionat prin taxarea mediului privat.

„Niște tipi geniali, laureați Nobel, sunt critici duri ai austerității. Lângă Joseph Stiglitz, care demonstrează că tăierile și taxele prăbușesc cererea de piață, l-aș aminti pe Paul Krugman, care zice că a reduce cheltuielile statului în timpul crizei e ca și când ai lua sânge de la un anemic. Dar citatul meu preferat este din Mark Blyth, dascăl la Brown: „Nu poți ca o țară întreagă să strângă cureaua în același timp, pentru că cheltuielile mele sunt veniturile tale. Dacă eu nu mai cheltui, tu dai faliment.”

O minimă decență te-ar fi obligat, Ilie, să întrebi niște economiști reali, nu servili sau îmbătrâniți în rele, dacă cineva, de pe această planetă, a trecut prin situația României. More or less… Că pe hârtie, matematica e simplă: crești birurile, ai mai mulți bani. Însă este o scurtătură a leneșilor și riscă să blocheze definitiv motorul. Istoria (chiar recentă) arată că austeritatea fiscală pe spatele privatului și a cetățeanului duce în prăpastie.

5 exemple de manual: Grecia a fost distrusă de austeritatea care a probușit PIB-ul cu 25%. Franța lui Hollande a provocat un exod masiv de capital, prin suprataxare. Italia lui Monti a ucis creșterea ecoomică prin taxe. Și mai avem Argentina și Venezuela, de unde putea învăța că a trata mediul privat ca pe un sac fără fund pentru a finanța un aparat birocratic uriaș generează hiperfinflație, sărăcie, colaps”, a subliniat acesta.

Premierul a promis reforma statului, însă măsurile implementate au avut efecte negative asupra populației

Rareș Bogdan susține că premierul a promis reforma statului, însă măsurile implementate au avut efecte negative asupra populației.

El afirmă că majorarea TVA a dus la scumpirea alimentelor de bază și a medicamentelor, că taxarea pensiilor i-a afectat pe pensionari, iar creșterea accizelor și a taxelor pe proprietăți a redus puterea de cumpărare a cetățenilor.

„Ai promis reforma statului, dar modelul aplicat e o rețetă toxică. TVA crescut a scumpit alimentele de bază și medicamentele, taxarea pensiilor a luat de la bătrâni, creșterea accizelor și a taxelor pe imobile a lovit direct în buzunar”, spune europarlamentarul.

Europarlamentarul spune că există soluții pentru reducerea deficitului fără afectarea economiei

În mesajul său, europarlamentarul afirmă că există în prezent soluții pentru reducerea deficitului fără afectarea economiei.

Printre acestea enumeră eliminarea instituțiilor considerate parazitare, reducerea sinecurilor, diminuarea achizițiilor publice supraevaluate, comasarea instituțiilor cu atribuții similare, combaterea evaziunii fiscale, în special în ceea ce privește colectarea TVA și marile fraude din Portul Constanța și din vămi.

De asemenea, Rareș Bogdan propune finanțarea investițiilor majore din fonduri europene, împărțirea proiectelor în loturi accesibile firmelor românești, utilizarea mecanismelor europene dedicate IMM-urilor și accelerarea digitalizării ANAF.

„Existau – și încă există!! –alternative reale pentru scăderea deficitului, fără a distruge economia: tăierea instituțiilor parazitare, a sinecurilor, a achizițiilor publice umflate, compasarea instituțiilor cu atribuții similare, combaterea evaziunii fiscale record la încasarea TVA și prinderea marilor evaziuniști (Portul Constanța, vămile), finanțarea investițiilor mari, sparte în loturi, din bani europeni, cu condiții pentru IMM-uri românești – există un întreg capitol al UE, dar trebuie citit mai mult decât titlul, digitalizarea pe bune a ANAF”, a mai scris el pe Facebook.

Executivul ar fi trebuit să negocieze cu Comisia Europeană un calendar diferit de reducere a deficitului

Rareș Bogdan susține că Executivul ar fi trebuit să negocieze cu Comisia Europeană un calendar diferit de reducere a deficitului. Potrivit acestuia, Guvernul ar fi putut argumenta că reducerea imediată a deficitului este posibilă doar prin majorări de taxe, măsură care ar diminua consumul și ar afecta inclusiv economia europeană.

În schimb, europarlamentarul afirmă că România ar fi trebuit să solicite timp pentru eliminarea instituțiilor considerate inutile, reducerea cheltuielilor nejustificate, relaxarea fiscală, diminuarea taxării muncii, acordarea de facilități pentru firmele nou-înființate și direcționarea fondurilor către investiții și proiecte europene productive.

În opinia sa, o astfel de strategie ar fi stimulat creșterea produsului intern brut și ar fi contribuit la reducerea deficitului bugetar fără majorarea poverii fiscale asupra populației și mediului de afaceri.

„Când torni apă într-un ciur? Când crești taxele înainte de a opri risipa statului. De ce seamănă Argentina cu România? Pentru că arată ce urmează când statul nu reduce cheltuielile administrative aberante și nu combate evaziunea, crezând că sectorul privat are rezerve infinite și trebuie taxat. Fiind singurul motor care produce bani…

Culmea culmilor este că aud în medii economice o poveste halucinantă. Că deoarece situația se înrăutățește, probabil urmează noi taxe. Poftim?? Da, avem o presiune a cifrelor: deficitul bugetar continuă să crească, piețele financiare ne omoară cu dobânzile, sabia agențiilor de rating și a Comisiei Europene pentru consolidare fiscală este uriașă.

Deci suntem din nou în filmul unde trebuie măsuri dure pe termen scurt, ca să ai un fel de provizion? Eroare!! Știi ce puteai face, Ilie? Mergeai la Comisie și ziceai așa: nu pot reduce deficitul acum. Dacă vreți acum pe loc, pot doar prin taxare, deci scade consumul și vă afectează și pe voi. Desființez instituțiile-sinecuri, instituțiile care se suprapun și unde angajații plimbă hârtii, anulez chetuielile nejustificate.

Mă lăsați să fac relaxare fiscală, ca să încurajez oamenii să angajeze/producă, relaxez taxarea muncii, ofer facilități noilor firme, bag în proiecte europene firme românești – există mecanisme care permit unei țări să aibă un deficit mai mare dacă acei bani se duc în cofinanțări de proiecte europene și investiții productive, nu pe consumul aparatului de stat. Efect: Crește, crește, crește PIB-ul. Deci scade deficitul. Vrei să ne duci în junk?”, a conchis Rareș Bogdan.

Postarea poate fi vizualizată aici.