Ce trebuie să faci pentru a primi indemnizația de creștere a copilului, dacă ai venituri independente? Condiții, acte necesare, sume acordate

Nu doar salariații au dreptul la concediu și indemnizație pentru creșterea copilului. Și persoanele care obțin venituri din activități independente, drepturi de autor sau agricultură pot beneficia de acest sprijin financiar, însă numai dacă îndeplinesc anumite condiții și depun documentele prevăzute de lege.

Persoanele cu venituri independente sau din activități agricole pot cere concediu pentru creșterea copilului și indemnizație lunară

Persoanele care obțin venituri din salarii și venituri asimilate salariilor, din activități independente, drepturi de autor sau din activități agricole, silvice și piscicole pot beneficia, la fel ca salariații, de concediu pentru creșterea copilului (CCC) și de indemnizația aferentă. Concediul poate fi solicitat de oricare dintre părinți, însă acordarea acestuia și plata indemnizației sunt condiționate de îndeplinirea cerințelor prevăzute de lege și de depunerea documentelor necesare, în funcție de tipul veniturilor realizate înainte de nașterea copilului.

Potrivit legislației, persoanele care, în ultimii doi ani anteriori nașterii copilului, au realizat timp de cel puțin 12 luni venituri supuse impozitului din salarii, activități independente, drepturi de autor ori activități agricole, silvice și piscicole au dreptul la concediu pentru creșterea copilului până la împlinirea vârstei de doi ani sau, în cazul copilului cu handicap, până la trei ani. Pe durata acestui concediu, beneficiarii primesc o indemnizație lunară reprezentând 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni. Pentru persoanele care au obținut venituri din activități independente, indemnizația se calculează după deducerea impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale obligatorii.

Dacă ambii părinți îndeplinesc condițiile legale pentru acordarea concediului, cel puțin două luni din perioada totală trebuie utilizate de părintele care nu a solicitat inițial acest drept. În cazul în care acesta nu își exercită dreptul la concediu, cele două luni nu pot fi transferate celuilalt părinte, ceea ce duce la reducerea duratei totale a concediului și a perioadei de acordare a indemnizației cu două luni. În această situație, părintele care a intrat inițial în concediu poate opta pentru concediu fără plată în intervalul respectiv, poate reveni la activitate sau poate realiza alte venituri impozabile.

Concediul pentru creșterea copilului este distinct de concediul de maternitate, care are natura unui concediu medical. În cazul persoanelor care desfășoară activități independente, dreptul la concediu și indemnizație de maternitate este condiționat de încheierea unui contract cu casa de asigurări de sănătate. Plata contribuției la asigurările sociale de sănătate nu conferă, în sine, dreptul la indemnizația de maternitate.

De aceste drepturi pot beneficia oricare dintre părinții copilului, soții care au primit copilul în vederea adopției sau l-au adoptat, persoana căreia i-a fost încredințat copilul în plasament, asistentul maternal profesionist în cazul propriilor copii naturali sau adoptați, precum și persoana desemnată tutore.

Pentru acordarea concediului și a indemnizației, solicitantul trebuie să fie cetățean român, străin sau apatrid, să aibă domiciliul ori reședința în România, să locuiască împreună cu copilul și să se ocupe efectiv de creșterea și îngrijirea acestuia. Potrivit Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS), această condiție este considerată îndeplinită și atunci când părintele și copilul locuiesc temporar într-un alt stat, pentru o perioadă de cel mult șase luni într-un an calendaristic, sau atunci când părintele își însoțește soțul ori soția aflat(ă) în misiune în străinătate.

Perioada minimă de 12 luni de venituri necesară pentru acordarea concediului poate fi completată și cu anumite perioade asimilate prevăzute de lege. Printre acestea se numără perioadele de șomaj, concediu medical, cu excepția concediului prenatal, concediu de acomodare, pensie de invaliditate, concediu fără plată pentru creșterea copilului, precum și intervalele în care solicitantul a finalizat un ciclu de studii universitare și a început un altul în aceeași perioadă. Legea privind concediul și indemnizația pentru creșterea copilului prevede și alte situații considerate perioade asimilate, care pot fi avute în vedere la stabilirea dreptului.

Indemnizația pentru creșterea copilului se calculează ca 85% din venitul net și are plafoane minim și maxim

Indemnizația lunară pentru creșterea copilului reprezintă 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din cei doi ani anteriori nașterii copilului. Cuantumul acesteia nu poate fi mai mic decât nivelul minim stabilit de lege, calculat ca de 2,5 ori indicatorul social de referință, și nici nu poate depăși plafonul maxim de 8.500 de lei. În prezent, indemnizația minimă este de 1.650 de lei, iar cea maximă este de 8.500 de lei.

În cazul nașterii unor gemeni, tripleți sau al unei sarcini multiple, indemnizația se majorează cu 50% din cuantumul acesteia pentru fiecare copil în plus, începând cu al doilea. Astfel, părinții care au mai mulți copii rezultați din aceeași sarcină beneficiază de un sprijin financiar suplimentar.

Pentru persoanele care obțin venituri din salarii, activități independente, drepturi de autor sau activități agricole, silvice și piscicole, indemnizația se stabilește în funcție de venitul net. În cazul veniturilor impozabile, din suma realizată se scad impozitul pe venit și contribuțiile sociale obligatorii, iar pentru veniturile scutite de impozit se deduc doar contribuțiile sociale obligatorii.

În ceea ce privește veniturile din activități independente sau din activități agricole, indemnizația se calculează pe baza veniturilor înscrise în documentele fiscale oficiale, raportate la numărul de luni în care acestea au fost realizate. Prin urmare, valoarea indemnizației depinde direct de venitul net fiscal, iar diferențele dintre beneficiari sunt determinate de regimul fiscal aplicabil fiecărei categorii de venit.

Persoanele care desfășoară activități independente în România și își mută temporar activitatea într-un alt stat membru al Uniunii Europene rămân supuse legislației române privind securitatea socială, cu condiția ca perioada estimată a activității în străinătate să nu depășească 24 de luni. Dacă în aceeași lună sunt obținute venituri atât în România, cât și într-un alt stat membru, iar perioadele de activitate nu se suprapun, la calculul indemnizației sunt luate în considerare veniturile realizate în ambele state. În acest fel, cuantumul indemnizației reflectă venitul net efectiv al beneficiarului, stabilit potrivit regulilor fiscale aplicabile fiecărei categorii de venit.

Solicitanții trebuie să depună documentele specifice la agenția teritorială în termen de 60 de zile pentru a primi indemnizația

Documentele necesare pentru acordarea indemnizației pentru creșterea copilului diferă în funcție de tipul veniturilor realizate înainte de nașterea copilului. În cazul persoanelor care desfășoară activități ca persoană fizică autorizată (PFA), dosarul trebuie să cuprindă actele de identitate ale părinților, certificatul de naștere al copilului, certificatul de căsătorie, cererea-tip, declarația unică depusă la ANAF, adeverința de venit pentru anul anterior nașterii copilului, precum și documentele care atestă suspendarea activității, emise de instituția competentă, cum ar fi Oficiul Național al Registrului Comerțului sau Colegiul Medicilor, după caz. Sunt necesare registrul-jurnal de încasări și plăți, o adeverință sau o declarație privind neefectuarea concediului de maternitate, dacă este cazul, declarația celuilalt părinte atunci când este necesară și un extras de cont pentru plata indemnizației.

Pentru persoanele care obțin venituri din drepturi de autor, dosarul trebuie să conțină actele de identitate ale părinților, certificatul de naștere al copilului, certificatul de căsătorie, cererea-tip, adeverința de venit eliberată de ANAF pentru anul anterior nașterii copilului, dovada suspendării activității, registrul-jurnal de încasări și plăți și o adeverință care să cuprindă perioada în care au fost obținute veniturile, precum și valoarea veniturilor brute, contribuțiile reținute și venitul net. La acestea se adaugă adeverința sau declarația privind concediul de maternitate, în situația în care acesta nu a fost efectuat, precum și extrasul de cont.

În cazul persoanelor care exercită profesii liberale, precum medicii sau avocații, sunt necesare actele de identitate ale părinților, certificatul de naștere al copilului, certificatul de căsătorie, cererea-tip, declarația unică depusă la ANAF, adeverința de venit pentru anul anterior nașterii copilului, documentele care dovedesc suspendarea activității, emise de instituțiile competente, registrul-jurnal de încasări și plăți, adeverința sau declarația privind concediul de maternitate, dacă acesta nu a fost efectuat, declarația celuilalt părinte, atunci când este necesară, și extrasul de cont.

Toate documentele se depun la agenția teritorială pentru plăți și inspecție socială din raza domiciliului sau a reședinței solicitantului. Cererea trebuie depusă în termen de 60 de zile lucrătoare de la încheierea concediului de maternitate, care are o durată de 42 de zile. Dosarele sunt soluționate în cel mult 15 zile lucrătoare de la înregistrare, iar decizia este comunicată solicitantului în maximum cinci zile lucrătoare de la emiterea acesteia.

Dreptul la indemnizația pentru creșterea copilului poate înceta sau poate fi suspendat în anumite situații prevăzute de lege. Printre acestea se numără decăderea beneficiarului din drepturile părintești, înlăturarea din calitatea de tutore, pierderea dreptului de a avea copilul în plasament sau adopție, executarea unei pedepse privative de libertate ori arestul preventiv pentru o perioadă mai mare de 30 de zile, abandonarea copilului sau internarea acestuia într-o instituție, decesul beneficiarului ori pierderea condițiilor privind cetățenia și domiciliul. Totodată, plata indemnizației poate fi suspendată dacă mandatele poștale expediate beneficiarului sunt returnate timp de trei luni consecutive.

Există însă și situații în care plata indemnizației nu este suspendată. Beneficiarul poate primi în continuare prime sau alte sume care nu sunt obținute în urma desfășurării unei activități efective în perioada concediului, indemnizații aferente calității de consilier local sau județean ori venituri rezultate din activități desfășurate în timpul concediului, cu condiția ca acestea să nu depășească de opt ori valoarea minimă a indemnizației pentru creșterea copilului.

Beneficiarul are obligația de a informa primăria, în termen de 15 zile lucrătoare, cu privire la orice modificare care poate determina suspendarea sau încetarea plății indemnizației. Nerespectarea acestei obligații constituie contravenție și se sancționează cu amendă cuprinsă între 500 și 2.000 de lei.