Datoria care apasă economia României. Ce spun specialiștii despre perioada următoare

Datoria externă a României a ajuns la 230,914 miliarde de euro la finalul lunii mai 2026, în creștere cu 2,451 miliarde de euro față de nivelul înregistrat la sfârșitul anului 2025, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României.

Datoria României crește, iar un an începe să atragă atenția economiștilor

Evoluția datoriei externe din primele cinci luni ale anului este legată de mai mulți factori economici, printre care finanțarea deficitului bugetar, refinanțarea împrumuturilor ajunse la scadență și necesarul de capital al companiilor private. O parte din fondurile atrase sunt direcționate către investiții, însă o componentă importantă este utilizată pentru acoperirea deficitelor existente și susținerea cheltuielilor curente.

Nivelul ridicat al datoriei externe reflectă nevoia statului și a sectorului privat de a accesa resurse financiare din exterior. În ultimii ani, datoria publică a crescut pe fondul cheltuielilor bugetare ridicate, inclusiv pentru pensii, salarii în sectorul public și proiecte de infrastructură, spun analiștii.

Structura datoriei externe și sursele de finanțare

O parte semnificativă din totalul datoriei externe este reprezentată de împrumuturi pe termen lung contractate de statul român. Aceste finanțări provin din emisiuni de obligațiuni pe piețele internaționale, împrumuturi de la instituții financiare internaționale și acorduri bilaterale.

În paralel, datoria pe termen scurt, asociată în principal sectorului privat, a avut de asemenea o evoluție ascendentă. Companiile românești au apelat la credite externe pentru finanțarea activității, iar băncile comerciale au atras fonduri de la instituțiile-mamă din străinătate pentru susținerea creditării în lei și valută.

Această categorie de datorie este considerată mai sensibilă la schimbările de pe piețele financiare internaționale, deoarece poate fi influențată mai rapid de modificările dobânzilor și de condițiile de acces la finanțare.

Deși nivelul datoriei externe ridică semne de întrebare, specialiștii estimează că efectele negative majore nu sunt așteptate să apară imediat în 2026. Economia beneficiază încă de mecanismele de finanțare construite în anii anteriori, iar deficitul bugetar continuă să fie acoperit prin accesarea piețelor financiare internaționale.

Costurile datoriei și presiunile asupra bugetului

Unul dintre aspectele urmărite de economiști este creșterea costurilor asociate serviciului datoriei. O parte tot mai mare din bugetul statului este alocată pentru plata dobânzilor și pentru rambursarea ratelor ajunse la termen.

Experții de la Banca Națională a României  (BNR) monitorizează evoluția datoriei externe și riscurile asociate unui nivel ridicat de îndatorare. Printre vulnerabilitățile identificate se numără expunerea economiei la schimbările externe, precum majorarea dobânzilor pe piețele internaționale sau reducerea interesului investitorilor pentru economiile emergente.

În cazul în care condițiile financiare internaționale se modifică, costurile de refinanțare ar putea crește, ceea ce ar pune presiune suplimentară asupra finanțelor publice. În 2026, aceste riscuri sunt considerate gestionabile, însă evoluția lor depinde de contextul economic intern și internațional.

Analizările realizate de economiști și instituții internaționale, printre care Fondul Monetar Internațional și Comisia Europeană, indică faptul că presiunile mai mari ar putea apărea în perioada următoare, în special pe măsură ce o parte importantă a împrumuturilor contractate anterior va ajunge la scadență.

Presiuni mai mari începând din 2027

Anul 2027 este indicat ca o perioadă în care România ar putea resimți mai puternic efectele nivelului ridicat al datoriei externe. O parte din împrumuturile contractate în anii anteriori va trebui refinanțată, iar condițiile de finanțare ar putea fi mai dificile dacă dobânzile vor rămâne ridicate.

Estimările arată că România ar putea avea de achitat sume importante pentru serviciul datoriei, ceea ce ar limita spațiul disponibil pentru alte cheltuieli publice. Autoritățile ar putea fi nevoite să gestioneze echilibrul dintre continuarea finanțării prin noi împrumuturi și adoptarea unor măsuri de reducere a deficitului.

Creșterea datoriei externe menține presiunea asupra bugetului public și asupra deciziilor economice din perioada următoare, pe măsură ce obligațiile de plată acumulate anterior vor ajunge la termen.