BNR menține dobânda-cheie la 6,50%. Când estimează banca centrală scăderea inflației și ce riscuri pot întârzia procesul

BNR anticipează că rata anuală a inflației va începe să se reducă ușor din luna iunie, iar în trimestrul al treilea din 2026 va înregistra o scădere mai accentuată. Evaluarea apare în minuta ședinței de politică monetară din 8 iulie 2026, publicată luni. Totodată, banca centrală avertizează că evoluția prețurilor rămâne expusă unor riscuri importante generate de conflictul din Orientul Mijlociu, șocurile din sectorul energetic și incertitudinile fiscale.

BNR estimează o reducere semnificativă a inflației în trimestrul al treilea

BNR apreciază că rata anuală a inflației va intra pe un trend descendent începând din luna iunie, iar ritmul de reducere se va accentua în trimestrul al treilea al acestui an. Potrivit minutei ședinței Consiliului de Administrație, această evoluție este susținută în principal de disiparea efectelor produse de eliminarea plafonării prețului energiei electrice și de impactul majorării TVA și a accizelor.

Membrii Consiliului de Administrație au arătat însă că noua traiectorie a inflației este ușor mai ridicată decât cea estimată în prognoza publicată în luna mai, pe fondul unor evoluții recente care au modificat perspectivele pe termen scurt.

„Comparativ cu prognoza pe termen mediu din luna mai 2026, care anticipa situarea ratei anuale a inflaţiei la 10,3% în iunie şi scăderea ei ulterioară până la 5,5% în decembrie 2026 şi la 2,7% în martie 2028, valorile descrescătoare probabil atinse de rata anuală a inflaţiei în perspectivă apropiată sunt ceva mai ridicate, în condiţiile influenţelor venite recent, îndeosebi din majorarea chiriilor pentru locuinţele de stat”, au remarcat membrii Consiliului.

Conflictul din Orientul Mijlociu și prețul gazelor rămân principalele riscuri pentru inflație

Membrii Consiliului de Administrație consideră că riscurile la adresa evoluției inflației continuă să fie orientate în sens ascendent pe termen scurt, în condițiile în care contextul internațional rămâne volatil, iar piețele energetice sunt influențate de tensiunile geopolitice.

Potrivit minutei, principalele surse de incertitudine sunt reprezentate de evoluția cotațiilor gazelor naturale și a altor materii prime, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, precum și de efectele pe care șocurile energetice globale le pot avea asupra economiei României.

În același timp, membrii Consiliului au identificat și factori care pot contribui la temperarea presiunilor inflaționiste în perioada următoare.

„Au fost evidenţiate însă şi ampla ajustare descendentă a cotaţiei petrolului din luna iunie şi indiciile unui an agricol bun, cu implicaţii favorabile la nivelul preţurilor LFO şi ale altor mărfuri agroalimentare, precum şi situaţia cererii de consum şi a celei agregate, de natură să tempereze propagarea scumpirii combustibililor şi a gazelor naturale asupra preţurilor unor bunuri şi servicii. Din partea factorilor fundamentali sunt de aşteptat presiuni dezinflaţioniste de mică intensitate în viitorul apropiat, ce vor deveni însă tot mai evidente în perspectivă mai îndepărtată”, au concluzionat membrii Consiliului.

BNR vede o redresare moderată a economiei și avertizează asupra incertitudinilor fiscale

Documentul arată că economia României ar urma să înregistreze o redresare moderată în trimestrele al doilea și al treilea din 2026, însă într-un ritm inferior celui estimat anterior. Potrivit analizei, investițiile și consumul privat vor susține această evoluție, în timp ce exporturile continuă să fie afectate de încetinirea comerțului internațional.

În același timp, banca centrală atrage atenția că perspectivele economice depind și de evoluția măsurilor de consolidare fiscală, precum și de climatul politic intern.

„Incertitudini mari rămân totuşi asociate, inclusiv în actuala situaţie politică internă, măsurilor ce ar putea fi adoptate în viitor în scopul menţinerii deficitului bugetar dincolo de anul curent pe o traiectorie descrescătoare sustenabilă şi compatibilă cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, precum şi cu procedura de deficit excesiv”, au susținut membrii Consiliului.

Banca Națională subliniază, de asemenea, că utilizarea fondurilor europene, în special a celor disponibile prin Planul Național de Redresare și Reziliență, rămâne un element esențial pentru susținerea investițiilor și a reformelor structurale.

„În această conjunctură, absorbţia şi utilizarea la maximum a fondurilor europene, în principal a celor aferente PNRR, sunt esenţiale pentru contrabalansarea parţială a efectelor contracţioniste ale consolidării bugetare şi ale conflictului din Orientul Mijlociu, precum şi pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru sporirea potenţialului de creştere şi întărirea rezilienţei economiei româneşti”, au transmis reprezentanții BNR.

BNR păstrează dobânda-cheie la 6,50% și nu modifică politica monetară

În urma evaluării situației economice și a perspectivelor privind inflația, Consiliul de Administrație al BNR a decis, în unanimitate, să mențină neschimbată dobânda de politică monetară și celelalte instrumente utilizate pentru gestionarea lichidității din sistemul bancar.

„În aceste condiţii, Consiliul de Administraţie al BNR a decis în unanimitate menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50%; totodată, a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de depozit la 5,50%. De asemenea, Consiliul de Administraţie al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit”, se arată în minuta ședinței de politică monetară.