Un indicator economic atrage atenția economiștilor. Ce ar putea influența prețurile în lunile următoare

Consiliul General al Economiștilor a prezentat Raportul Observatorului Financiar și Analizele Economice pentru prima jumătate a anului 2026, document care evidențiază evoluția principalilor indicatori ai economiei spaniole. Specialiștii au constatat o accelerare a inflației în primele șase luni ale anului, iar pentru finalul lui 2026 estimează că majorarea costului vieții va ajunge la 2,9%.

Economiștii estimează o inflație de 2,9% în 2026, pe fondul creșterii costurilor cu energia

În același timp, economiștii mențin o prognoză de creștere economică de 2,4% pentru Spania în 2026. Nivelul estimat este peste ritmul de 0,9% anticipat de Comisia Europeană pentru zona euro, însă indică o temperare față de evoluțiile economice din anii anteriori.

Datele analizate arată că produsul intern brut al Spaniei a avansat în primul trimestru cu 0,6% comparativ cu trimestrul precedent și cu 2,7% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Raportul atrage însă atenția asupra unor elemente care ar putea influența ritmul de creștere, printre acestea numărându-se aportul mai redus al sectorului extern, majorarea cheltuielilor publice peste dinamica economiei în ansamblu și creșterea costurilor asociate forței de muncă.

Energia și transporturile influențează evoluția prețurilor

Potrivit economiștilor, revenirea inflației în prima parte a anului 2026 a fost determinată în principal de majorarea costurilor energetice. Prețul gazelor TTF a avut o medie de 44,47 euro/MWh în primele șase luni ale anului, cu 40,1% mai mult față de perioada precedentă de șase luni. În același timp, indicele Baltic Dry, utilizat pentru măsurarea costurilor transportului maritim de mărfuri, a înregistrat o creștere de 85%.

Specialiștii au precizat că presiunea asupra prețurilor a devenit mai vizibilă după reducerea subvențiilor acordate pentru energie. Totodată, aceștia au arătat că direcția inflației rămâne influențată de evoluțiile internaționale. „Suntem în concordanță cu creșterile globale ale prețurilor la energie”, au declarat ei.

Economiștii consideră că reducerea inflației va fi dificilă în perioada următoare, menținând însă estimarea ca aceasta să încheie anul la nivelul de 2,9%. Pentru restul anului este anticipată o creștere graduală a prețurilor, cu o evoluție care va depinde de schimbările din plan geopolitic.

Raportul menționează și riscul apariției efectelor de runda a doua, prin care scumpirea energiei poate influența alte domenii, precum transporturile și activitățile industriale. În acest context, economiștii au reafirmat că politica monetară bazată pe nivelul ratelor dobânzilor rămâne principalul instrument utilizat de Uniunea Europeană pentru combaterea inflației.

Indicatorii economici indică presiuni asupra politicii monetare

Consiliul General al Economiștilor estimează pentru 2026 o rată a șomajului de 9,8%, un deficit public echivalent cu 2,4% din PIB și o datorie publică de 99,2%.

Potrivit raportului, persistența inflației a determinat amânarea așteptărilor privind noi reduceri ale dobânzilor. Banca Centrală Europeană a majorat ratele oficiale cu 25 de puncte de bază în luna iunie, având ca obiectiv readucerea inflației la nivelul de 2% pe termen mediu. Instituția nu a exclus posibilitatea unor noi majorări.

Economiștii au remarcat o combinație între o creștere economică mai lentă și presiuni inflaționiste mai ridicate, situație care necesită o monitorizare atentă. Indicele PMI compozit al Spaniei a avut o medie de 51,1 puncte în prima jumătate a anului 2026, comparativ cu 54,2 puncte în a doua jumătate a anului 2025.

În ceea ce privește situația financiară a populației și companiilor, datele arată o reducere a nivelului datoriilor private. Datoria consolidată a societăților nefinanciare a ajuns la 62,5% din PIB, iar datoria gospodăriilor la 42,5%. În același timp, rata de economisire a gospodăriilor a urcat la 11,3% din venitul disponibil. Activele financiare ale gospodăriilor au crescut cu 7,8% față de anul anterior, iar deținerile de acțiuni și fonduri de investiții au avansat cu 12,3%.

Datoria publică crește, iar piața locuințelor rămâne dezechilibrată

Datoria publică a continuat să crească în termeni nominali, cu o variație anuală de 4%. Cu toate acestea, în luna mai, nivelul acesteia a scăzut cu 6 miliarde de euro față de luna precedentă, ajungând la 1,729 miliarde de euro.

Finanțarea acordată gospodăriilor a crescut cu 5,2% față de anul precedent în luna mai, în timp ce finanțarea societăților nefinanciare a avansat cu 1,6%. În primul trimestru, creditele destinate achiziției și renovării locuințelor au crescut cu 3,7%, iar cele pentru activități productive cu 3,6%, cu diferențe importante între domenii.

Pe piața imobiliară, raportul indică menținerea unui dezechilibru între cerere și ofertă. În primul trimestru al anului 2026, vânzările de locuințe noi au înregistrat o creștere de 9,1% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.