Inflația încetinește în zona euro. BCE analizează menținerea dobânzilor

Inflația din zona euro a fost confirmată la 2,8% în luna iunie, potrivit datelor finale publicate vineri de Eurostat. Scăderea vine cu doar câteva zile înaintea ședinței de politică monetară a Băncii Centrale Europene, programată joi. Evoluția prețurilor întărește argumentele pentru menținerea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 2,25%, însă tensiunile geopolitice și revenirea cotațiilor petrolului continuă să alimenteze incertitudinile.

Inflația din zona euro a coborât la 2,8%, iar indicatorii susțin o pauză a BCE

Inflația din zona euro a încetinit la 2,8% în iunie, potrivit confirmării oficiale publicate de Eurostat. Nivelul este în scădere față de 3,2% înregistrat în luna mai și reprezintă prima reducere anuală a ritmului de creștere a prețurilor din acest an, după ce inflația accelerase constant începând din ianuarie.

Datele au fost publicate cu mai puțin de o săptămână înainte ca membrii Consiliului Guvernatorilor Băncii Centrale Europene să decidă dacă vor continua ciclul de înăsprire a politicii monetare început în iunie sau dacă vor opta pentru o pauză. În prezent, rata dobânzii la facilitatea de depozit este de 2,25%, după prima majorare operată de BCE în aproape trei ani.

Structura inflației transmite, de asemenea, semnale favorabile unei decizii de menținere a dobânzii. Inflația de bază, care exclude energia, alimentele, alcoolul și tutunul, a coborât de la 2,6% la 2,4%. În același timp, inflația din energie s-a redus de la 10,8% la 8,5%, iar cea din sectorul serviciilor a scăzut de la 3,5% la 3,2%. Per ansamblu, rata anuală a inflației s-a diminuat în 22 dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene.

În rândul principalelor economii din zona euro, Germania a înregistrat o inflație de 2,4%, Franța de 2%, Italia de 3%, iar Spania de 3,6%.

Evoluția petrolului și conflictul din Iran complică decizia privind dobânzile

Deși datele privind inflația indică o temperare a presiunilor asupra prețurilor, contextul internațional rămâne unul volatil și poate influența deciziile de politică monetară ale BCE în perioada următoare.

În iunie, banca centrală a majorat rata dobânzii de la 2% la 2,25%, după ce conflictul din Iran a alimentat creșterea prețurilor la energie și a împins inflația din zona euro la 3,2% în luna mai, cel mai ridicat nivel înregistrat din septembrie 2023.

Între timp, evoluțiile din Orientul Mijlociu au readus în prim-plan riscurile legate de piața petrolului. După ce cotațiile au urcat până aproape de 120 de dolari pe baril în luna martie, acestea au coborât spre 72 de dolari la finalul lunii iunie, în urma unui acord de pace interimar. Totuși, deteriorarea armistițiului a schimbat din nou perspectiva.

Noile confruntări dintre Statele Unite și Iran, atacurile asupra transportului maritim comercial, amenințările la adresa exporturilor regionale de energie și reintroducerea sancțiunilor americane au împins cotația petrolului Brent până la aproximativ 87 de dolari pe baril.

În aceste condiții, analiștii ING consideră că riscul unei noi majorări surpriză a dobânzii nu poate fi exclus complet. Totuși, scenariul de bază rămâne acela al menținerii ratelor de dobândă la nivelul actual, o eventuală nouă creștere fiind apreciată ca fiind mai probabilă în luna septembrie.

Christine Lagarde: Deciziile BCE vor continua să depindă de evoluția datelor economice

Pe lângă evoluția inflației și a piețelor energetice, oficialii BCE urmăresc și perspectivele economice pe termen mediu înainte de a decide următorii pași în politica monetară.

Luna iulie nu include actualizarea prognozelor economice ale instituției, ceea ce oferă Consiliului Guvernatorilor posibilitatea de a aștepta noile estimări înainte de adoptarea unor măsuri suplimentare.

În cadrul forumului organizat de BCE la Sintra, președinta instituției, Christine Lagarde, a explicat că majorarea dobânzii din iunie nu a fost o măsură preventivă, ci un răspuns la persistența inflației.

„Majorarea ratei dobânzii din iunie nu a fost o «majorare de asigurare», ci un răspuns la o problemă reală a inflației”, a declarat Christine Lagarde.

Totodată, aceasta a precizat că proiecțiile BCE indică revenirea inflației la ținta de 2% abia spre sfârșitul anului 2027 și doar în condițiile continuării unei politici monetare restrictive.

Referindu-se la perspectivele următoarelor ședințe de politică monetară, „informațiile prospective nu sunt prevăzute”, a afirmat Christine Lagarde, subliniind că deciziile instituției vor continua să fie luate de la o reuniune la alta, exclusiv pe baza datelor economice disponibile.

În același timp, marile bănci centrale au adoptat abordări prudente. Rezerva Federală a SUA a menținut dobânda de referință în intervalul 3,50%-3,75%, în timp ce Banca Angliei a păstrat rata bancară la 3,75%, printr-un vot de 7 la 2, doi membri ai comitetului susținând o majorare la 4%. În schimb, Banca Japoniei a continuat procesul de normalizare a politicii monetare și a ridicat rata de referință la 1%, cel mai ridicat nivel din ultimii 31 de ani.