România, la un pas de categoria „junk”? Ce efecte ar avea o retrogradare a ratingului

Mesajul publicat de ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, privind reluarea discuțiilor cu agențiile de rating Fitch și Moody’s a generat reacții în spațiul public. Jurnalistul Dan Andronic susține că România traversează unul dintre cele mai dificile momente din ultimii ani și explică ce ar însemna o eventuală retrogradare în categoria „junk”, scenariu care ar putea avea efecte importante asupra economiei.

Dan Andronic: „Nu suntem pe marginea prăpastiei”

După ce ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat că România va relua în aproximativ două săptămâni discuțiile cu agențiile de rating Fitch și Moody’s, jurnalistul Dan Andronic a publicat o analiză în care atrage atenția asupra importanței acestui moment pentru economia românească.

Alexandru Nazare a transmis că întâlnirile cu reprezentanții agențiilor sunt deja programate, iar obiectivul Guvernului este păstrarea calificativului recomandat investițiilor.

„În două săptămâni, România reîncepe discuţiile cu agenţiile de rating, cu întâlniri deja planificate cu Fitch şi Moody’s, în pregătirea următoarelor rapoarte de risc de ţară, în care trebuie să convingem din nou – după ce cu greu am reuşit vara trecută – că nu merităm să ajungem în Junk. Că România nu este o ţară de periferie ci, din contră, merită să rămână într-un loc onorabil în Europa şi într-un dialog strategic cu SUA şi cu alte mari economii ale lumii. Că România nu merită să piardă brusc miliarde de euro din finanţări sau fonduri, aşa cum risca în vara anului trecut şi că românii, în ciuda învrăjbirii alimentate azi din toate direcţiile, au nevoie ca de aer de aceşti bani şi de acest loc în lume”, a subliniat Nazare, într-o postare pe Facebook.

Pornind de la acest mesaj, Dan Andronic susține că situația economică este mai gravă decât pare la prima vedere.

„Nu suntem pe marginea prăpastiei, ci, ca în desene animate, am trecut de margine și suntem suspendați deasupra unui hău. Pentru cei care nu m-au crezut, le recomand mesajul lui Alexandru Nazare”, afirmă jurnalistul.

Potrivit lui Andronic, avertismentul lansat de ministrul Finanțelor nu trebuie privit doar din perspectiva unei evaluări tehnice realizate de agențiile de rating, ci și din cea a credibilității României în fața investitorilor și a partenerilor externi.

Ce înseamnă pentru România un rating „junk”

În analiza sa, Dan Andronic explică faptul că o eventuală retrogradare în categoria „junk” ar însemna pierderea calificativului investment grade, pe care România îl păstrează în prezent la limită.

În acest moment, România este evaluată cu BBB- de către S&P și Fitch și cu Baa3 de către Moody’s, toate cele trei calificative având perspectivă negativă.

Jurnalistul arată că, dacă ratingul ar coborî sub aceste niveluri, România ar intra în categoria investițiilor speculative, ceea ce ar transmite investitorilor că riscul de finanțare a crescut.

Dobânzi mai mari și presiune asupra bugetului

Dan Andronic explică faptul că unul dintre primele efecte ale unei astfel de retrogradări ar fi creșterea costurilor de împrumut ale statului.

În opinia sa, România ar fi obligată să ofere dobânzi mai mari pentru a atrage investitori, ceea ce ar însemna cheltuieli suplimentare pentru plata datoriei publice și refinanțarea împrumuturilor existente.

Acest lucru ar reduce resursele disponibile pentru investiții publice și pentru domenii precum sănătatea, educația, apărarea sau plata salariilor și pensiilor.

Totodată, jurnalistul amintește că România se află deja în procedura de deficit excesiv, iar instituțiile financiare internaționale au atras atenția asupra necesității continuării consolidării fiscale.

Investitorii ar putea reduce expunerea pe România

În analiza publicată, Dan Andronic arată că numeroși investitori instituționali au reguli care nu le permit să dețină obligațiuni încadrate în categoria investițiilor speculative.

Într-un asemenea scenariu, o parte dintre fondurile de pensii, fondurile mutuale sau companiile de asigurări ar putea reduce expunerea pe România, ceea ce ar pune presiune asupra pieței obligațiunilor și ar conduce la creșterea randamentelor.

În același timp, avertizează jurnalistul, leul ar putea intra sub presiune, iar costurile de finanțare pentru populație și companii ar putea crește.

În opinia sa, efectele s-ar transmite treptat în economie prin dobânzile la credite, costurile de finanțare ale firmelor și percepția investitorilor asupra riscului de țară.

„Junk” nu înseamnă falimentul României

Dan Andronic subliniază însă că o eventuală retrogradare nu ar însemna intrarea României în incapacitate de plată.

„Junk înseamnă că datoria României ar fi clasificată ca speculativă, deci mai riscantă și mai scumpă pentru investitori. Țările aflate în junk continuă să se finanțeze, dar o fac mai greu, mai scump și cu condiționalități mai dure din partea piețelor”, explică jurnalistul.

El consideră că problema reală nu este doar schimbarea calificativului, ci mesajul pe care o astfel de decizie l-ar transmite piețelor financiare.

Potrivit lui Andronic, o retrogradare ar putea fi interpretată ca un semnal că investitorii și agențiile de rating nu mai au încredere în capacitatea României de a reduce deficitul bugetar, de a stabiliza datoria publică și de a menține o politică fiscală predictibilă.

În concluzia analizei sale, jurnalistul avertizează că efectele unei asemenea decizii nu s-ar resimți doar pe termen scurt.

„Pentru România, trecerea în junk ar fi un șoc. Cel mai probabil efect ar fi o combinație de dobânzi mai mari, presiune pe leu, finanțare mai scumpă pentru economie, constrângeri bugetare mai severe și presiune politică pentru ajustări fiscale rapide. Nu ar fi un dezastru instantaneu, dar ar reduce dramatic nivelul de competitivitate al economiei, pentru următorii 3-4 ani”, conchide Dan Andronic.