Reforma salarizării bugetarilor, contestată masiv. PSD Senat: Ministrul PSD a înțeles perfect cerințele Comisiei Europene și ale Băncii Mondiale, dar a pus pe primul loc echitatea

Grupul Parlamentar al PSD din Senat a transmis precizări oficiale privind modul în care a fost elaborată și gestionată noua Lege a salarizării bugetarilor, în contextul controverselor politice și al criticilor publice referitoare la implementarea reformei. Social-democrații susțin că fostul ministru al Muncii a coordonat procesul în conformitate cu cerințele Comisiei Europene și ale Băncii Mondiale, urmărind un cadru predictibil și echitabil de aplicare, cu intrare unitară în vigoare la 1 ianuarie 2027, pentru a evita modificările legislative fragmentate și instabilitatea sistemului de salarizare.

Potrivit reprezentanților PSD, fostul ministru social-democrat al Muncii a gestionat acest proces „cu responsabilitate” și în acord cu cerințele formulate de Comisia Europeană și Banca Mondială, urmărind în același timp menținerea echității și a stabilității sociale.

”Înainte de orice speculații, 𝐆𝐫𝐮𝐩𝐮𝐥 𝐏𝐚𝐫𝐥𝐚𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐫 𝐚𝐥 𝐏𝐒𝐃 𝐝𝐢𝐧 𝐒𝐞𝐧𝐚𝐭 dorește să clarifice adevărul: fostul ministru 𝐏𝐒𝐃 al Muncii a gestionat procesul 𝐍𝐨𝐢𝐢 𝐋𝐞𝐠𝐢 𝐚 𝐒𝐚𝐥𝐚𝐫𝐢𝐳𝐚̆𝐫𝐢𝐢 cu maximă responsabilitate și respect față de cetățeni! Spre deosebire de actualii guvernanți interimari, ministrul PSD a înțeles perfect cerințele Comisiei Europene și ale Băncii Mondiale, dar a pus pe primul loc echitatea”, se arată pe pagina de Facebool ”Grupul Parlamentar PSD Senat”.

Viziune de implementare unitară și calendar stabil

PSD susține că una dintre deciziile centrale asumate în perioada mandatului anterior a fost stabilirea unui cadru predictibil pentru aplicarea noii legi, astfel încât toate prevederile să intre în vigoare simultan, la data de 1 ianuarie 2027.

Reprezentanții grupului parlamentar afirmă că această abordare a avut ca scop evitarea modificărilor succesive ale legislației salariale și a aplicării diferențiate pe categorii profesionale, practici considerate generatoare de instabilitate administrativă.

”A lăsat o viziune clară și predictibilă. A agreat ca toate prevederile legii să intre în vigoare simultan, la 1 ianuarie 2027, pentru a bloca definitiv obiceiul guvernelor de dreapta de a da peste cap calendarul prin amânări sau aplicări parțiale pentru diverse profesii”, se mai arată în mesaj.

Discuții privind salarizarea demnitarilor și poziția față de Comisia Europeană

În comunicat se mai arată că fostul ministru ar fi solicitat oficial Comisiei Europene o eventuală derogare privind aplicarea imediată a anumitor prevederi, în special în ceea ce privește salariile demnitarilor. Argumentul invocat a fost acela al evitării unor creșteri bruște care ar putea genera tensiuni sociale și dezechilibre în sistemul public de salarizare.

”A stopat privilegiile imediate. Conștient că alinierea bruscă și înghețarea anterioară a salariilor demnitarilor ar duce la creșteri uriașe de la o zi la alta, ministrul PSD a solicitat oficial Comisiei Europene o derogare pentru eșalonarea sau amânarea acestora. Scopul a fost clar: evitarea unei tensiuni sociale masive care să compromită întreaga reformă”, se mai arată în mesaj.

Critici la adresa actualei conduceri executive

PSD Senat susține că actuala conducere guvernamentală interimară ar fi ignorat această strategie de etapizare, adoptând rapid măsuri privind creșterea salariilor pentru demnitari înainte de primirea unui răspuns din partea instituțiilor europene.

Potrivit aceleiași surse, această abordare ar fi contribuit la amplificarea dezbaterilor publice și la „inflamarea” opiniei publice în jurul proiectului de reformă salarială.

Declarațiile vin pe fondul disputelor politice legate de forma finală a noii legi a salarizării și de calendarul de implementare, un subiect care a generat poziții divergente între formațiunile politice și între actuali și foști membri ai Executivului.

”Din păcate, premierul demis Bolojan și ministrul interimar Pâslaru au ignorat complet această strategie responsabilă. Au aprobat creșterile mari pentru demnitari în grabă, înainte de a primi răspunsul de la Bruxelles, aruncând în spațiul public un proiect care a inflamat pe bună dreptate societatea”, potrivit mesajului de pe Facebook.

Legea salarizării bugetarilor, sub presiune

Noua lege a salarizării bugetarilor generează controverse majore în spațiul public, fiind criticată simultan de sindicate, structuri din sistemul de ordine publică, reprezentanți ai Armatei, dar și de mediul privat. Proiectul legislativ, aflat în centrul dezbaterii publice, este acuzat că ar putea reduce veniturile unor categorii profesionale și ar afecta capacitatea statului de a atrage personal calificat.

Reforma salarială este una dintre condiționalitățile asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), însă implementarea sa ridică deja semne de întrebare privind impactul social și bugetar.

Reprezentanții întreprinderilor mici și mijlocii atrag atenția că noua formulă de salarizare limitează flexibilitatea instituțiilor publice în stabilirea unor salarii competitive pentru domeniile strategice.

În opinia acestora, sectoarele-cheie ale administrației publice riscă să piardă specialiști în favoarea mediului privat, unde nivelul de remunerare este mai atractiv. Această dinamică ar putea accentua deficitul de personal calificat în instituțiile statului, cu efecte directe asupra eficienței administrative.

Polițiștii contestă pierderea sporurilor și noile grile salariale

Una dintre cele mai puternice reacții vine din partea structurilor sindicale din Poliție. Sindicaliștii critică modificarea sistemului de calcul și reducerea semnificativă a numărului de sporuri.

Conform informațiilor din proiect, din cele 151 de sporuri existente în prezent, 87 ar urma să fie eliminate, inclusiv sporul pentru condiții vătămătoare și sporul pentru poliție judiciară.

De asemenea, sindicatele susțin că noile coeficiente de salarizare sunt mai mici decât cele actuale, ceea ce ar putea duce la scăderea veniturilor în anumite categorii profesionale.

Președintele Sindicatului Național al Polițiștilor, Vasile Zelca, a criticat formula de calcul, susținând că aceasta nu este corelată suficient cu evoluția salariului minim pe economie și că modificările pot afecta stabilitatea financiară a personalului din sistem.

Nemulțumiri similare au fost exprimate și de sindicatele din Senat și din aparatul de lucru al Guvernului. Acestea avertizează că, în lipsa unor garanții privind menținerea nivelului de venituri, ar putea declanșa proteste începând cu anul viitor.

Reprezentanții sindicali solicită clarificări privind aplicarea noii grile de salarizare și protejarea veniturilor existente, în contextul reformei.

Armata solicită protejarea veniturilor militarilor

Și structurile din sistemul de apărare și-au exprimat îngrijorarea față de posibilele efecte ale reformei salariale.

Ministerul Apărării Naționale a transmis că va participa la consultările interinstituționale și va formula propuneri astfel încât veniturile personalului militar și civil să nu fie afectate negativ.

Un exemplu analizat în dezbatere este cel al unui plutonier cu studii medii, pentru care salariul de bază ar urma să fie de aproximativ 6.109 lei brut. Oficialii din domeniul apărării subliniază importanța menținerii unui nivel salarial competitiv, în contextul actual de securitate regională.