Noua lege a salarizării. Scad veniturile bugetarilor? Dragoș Pîslaru: Va elimina unele sporuri

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, susține că noua lege a salarizării va elimina unele sporuri și va introduce un sistem unic de premiere a performanței, fără scăderi salariale. Reforma, pregătită de experți ai Ministerului Muncii și ai Băncii Mondiale, trebuie adoptată rapid pentru a evita pierderea fondurilor din PNRR.

Noua lege a salarizării va elimina unele sporuri, dar salariile nu vor scădea

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a spus că noua lege a salarizării nu este făcută pentru creșteri de salarii, ci pentru a face sistemul mai corect și mai clar. El a explicat, într-un interviu acordat pentru „Adevărul”, că statul nu are bani suplimentari pentru majorări mari și că vechea lege a salarizării a fost modificată de foarte multe ori și aplicată doar parțial, pentru că bugetul nu permitea toate promisiunile făcute.

Oficialul a spus că problema vine încă din 2017, când legea salarizării a fost schimbată în Parlament și s-au introdus cheltuieli pe care statul nu le putea susține. El a amintit că a lucrat și în 2016 la o variantă a legii, dar că proiectul final a fost modificat politic în ultimul moment, iar acum România încearcă să repare acele greșeli.

Pîslaru a explicat că în sistem există multe diferențe și inechități între domenii și categorii de angajați, iar acest lucru afectează și performanța administrației. El a spus că reforma salarizării este obligatorie prin PNRR și că România riscă să piardă 770 de milioane de euro dacă legea nu este adoptată rapid.

Legat de eliminarea unor sporuri, ministrul a precizat că proiectul făcut de experții Ministerului Muncii și ai Băncii Mondiale prevedea deja scoaterea sporului de doctorat. El a spus că nu el a eliminat acel spor personal, ci doar a decis ca proiectul tehnic să fie prezentat public fără modificări politice.

Despre gradația de merit din educație, Pîslaru a afirmat că și aceasta a fost eliminată tot în urma analizei tehnice. În locul ei, guvernul vrea să introducă o „primă de performanță”, care să funcționeze la fel pentru toate domeniile din sectorul public.

El a explicat că noul sistem ar urma să fie testat mai întâi în educație și că profesorii nu ar trebui să primească mai puțini bani. Potrivit ministrului, educația primește una dintre cele mai mari alocări din bugetul prevăzut pentru corectarea inechităților salariale, aproximativ 1,9 miliarde de lei.

Pîslaru a mai spus că ideea principală este ca toate instituțiile să folosească aceleași reguli pentru acordarea bonusurilor de performanță, chiar dacă criteriile vor fi adaptate fiecărui domeniu.

– Nu avem Prim-Ministru, nu avem Guvern, dar avem un scandal cât casa, mai nou, legat de noua lege a salarizării. A ieșit un scandal uriaș în urma anunțului făcut de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru. Domnul Pîslaru era ministru al Fondurilor Europene, s-a ocupat de PNRR. Acum, însă, i-a aterizat în mână și proiectul legat de legea pensiilor, care este asumată de toate partidele care au făcut parte din guvern până în momentul acesta.

– Este vorba de legea salarizării unitare, nu a pensiilor. Legea salarizării unitare și, într-adevăr, în acest moment, nu că n-aveam suficient de multe lucruri de făcut sau nu că n-aș fi avut niște rezultate absolut excelente pe zona de fonduri europene sau că n-ar fi fost acum nevoie să ne concentrăm pe finalizarea PNRR, dar se pare că nu a existat nimeni altcineva care vrea să scoată acest proiect cu privire la salarizarea unitară. Proiect care reprezintă o reformă asumată de România din 2021, la care s-a tot lucrat ani de zile și nimeni n-a avut curajul să scoată această reformă în spațiu public.

– Voiam să vă întreb chiar apropo de pensii. De asta aveam în minte ideea asta. De ce nu se indexează pensiile prin această nouă lege?

– Legea nu este o lege de creștere salarială. Este o lege de echitate și predictibilitate. Ca să explic ce înseamnă asta: nu este ca și cum am găsit disponibil 8 miliarde, care este anvelopa financiară maximă reflectată, de altfel, în acordul politic al partidelor și cumva o condiție pentru acceptarea reformei de către Comisie încă de la început, să te încadrezi în perspectiva fiscal-bugetară pe termen mediu și în deficitul pe 2027. Și ideea nu este că ai 8 miliarde în plus. Ideea este că România, de când a promis că adoptă această lege de salarizare unitară din 2017, legea 153, nu a respectat aproape nimic din implementarea sa. O dată, nu a respectat caracterul unitar. Au fost 41 de modificări ale acestei legi, inclusiv decrete, decizii, decrete. Deci tot ce se poate face s-o fărâmițezi. În al doilea rând, un lucru foarte important, atunci când s-a adoptat acea lege, s-a adoptat pe un buget care nu era disponibil dacă voiai să rămâi în deficitul bugetar. Deci să ne înțelegem foarte clar acea lege 153 – o dată că s-a implementat prost și în al doilea rând că nu s-a implementat complet, pentru că niciodată nu s-au găsit resursele să o implementezi. De ce vă spun aceste lucruri? Pentru că istoria contează. În 2016 am stat 8 luni de zile să lucrez la principiile unei legi de salarizare, deci cunosc subiectul pe toate părțile și eram cu proiectul gata, dar în Parlament, într-o noapte, ca să spunem așa, s-a decis o suplimentare a bugetului și niște modificări de ultimă oră. Și acum tragem consecințele acelor luni. Deci un pic, dacă vreți, de ziua cârtiței pentru mine, că iată, după ce în 2016 am avut ca mandat pregătirea unei legi de salarizare, iar politic, pe ultima sută de metri, s-au decis în Parlament să adopte un alt proiect, plecând de la ce lucrasem eu 8 luni de zile, dar adăugând un buget inexistent care a condus la faptul că nu s-a mai aplicat nimic unitar și nu s-a mai aplicat până la capăt lege. Și acum trebuie să reparăm, 10 ani mai târziu, această legislație. România în 2021 deja avea inechități salariale, avea o problemă majoră legată de raportarea diverselor familii ocupaționale, sectoare între ele. Și, bineînțeles, lucrurile acestea afectează performanța administrației și, în general, sentimentul de inechitate între oamenii care lucrează. Și, acum ce facem este … ne uităm că 2022 nu s-a făcut nimic, 2023 nimic, 2024 nimic, 2025 nimic. Și acum, iată, mai avem la dispoziție sub 100 de zile să promulgăm un proiect, care e o reformă esențială din PNRR cu o penalizare potențială de 770 de milioane de euro. Mi-a venit servit acest lucru pentru că nimeni altcineva ca politician n-a vrut să-și asume această reformă, punerea în spațiu public și dezbaterea de rigoare.

– Deci ca să lămurim, dumneavoastră sunteți cel care a decis ca sporul de doctorat să fie scos, pentru că e necesar să lămurim acest lucru. A fost o întreagă discuție pe tema asta. Domnul Manole voia să renunțe la această decizie, iar dumneavoastră ați adăugat-o în proiect.

– Ca să fie foarte clar, interpretarea corectă este: eu sunt cel care am decis ca proiectul care să fie scos public, să fie proiectul bazat pe analiza tehnică a Ministerului și a Băncii Mondiale care nu conținea acest spor. Adică, acest spor fusese între sporurile care erau recomandate cu o argumentație foarte clară să fie eliminată. Deci, dacă vreți, nu este că eu l-am scos, eu am fost cel care a decis ca legea să fie prezentată în varianta tehnică, profesionistă, care este rezultatul muncii tehnice și nu cu vreo interferență politică.

– Pentru că și faptul că dispare gradația de merit este un alt subiect de care sunt nemulțumiți cei din educație… tot dumneavoastră ați modificat sau era deja modificat acest lucru în proiect, de pe vremea domnului Manole?

– Nu o să luăm acum spor cu spor dintre cele 87, ce s-a scos și dacă…

– Nu, dar vreau să lămuresc aici, pentru că dumneavoastră păreți țapul ispășitor și aș vrea să lămurim acum lucrurile.

– Vreau să fie foarte clar. Proiectul și-a asumat modificarea radicală a structurii de spor. Gradația de merit a fost scoasă prin analiza tehnică. Nu pot eu să spun că am scos-o, pentru că n-ar fi corect. A fost decizia echipei tehnice. Restul proiectului este un proiect care rezultă din analiza tehnică. Și ce cred eu că trebuie subliniat nu este ideea că se scoate gradația de merit, ci se înlocuiește bonificarea performanței. În loc să ai în fiecare familie ocupațională cât o tipologie…Într-o parte era o primă D, în altă parte era gradație de merit, în altă parte erau anumite bonificații. Și atunci se introduce un sistem de primă de performanță care este unitară. Se aplică peste tot în același fel. Ideea este că anul viitor, chiar ideea e ca să putem aplica repede, este să pilotăm această primă de performanță, că până se creează normele și toate cele, să le pilotăm plecând de la sectorul de educație. Deci, practic, ceea ce o să discutăm mâine, joi, cu familia ocupațională educație, este că înlocuim gradația de merit cu această primă de performanță.

– Ei spun că vor fi mai puțini bani.

– Eu nu sunt convins de acest lucru, pentru că noi am analizat bugetele care sunt disponibile. Pentru familia ocupațională educație, avem un buget de 1,9 miliarde de lei din cei 8. Și este, dacă vreți, cea mai mare alocare pentru o familie ocupațională. Bun, dacă e sănătatea cu tot, cu asistență socială, e un pic mai mult. Dar, altfel, educația are cea mai mare alocare, 1,9 miliarde de lei pentru stabilirea și rezolvarea acestor inechități. Deci, nu văd de ce există acest semn de întrebare că ar fi mai puțină lume avantajată de prima de performanță decât de gradația de merit. Procedura este un pic diferită. Dar, tocmai asta este ideea, să putem, într-adevăr, avea o procedură care este aplicabilă tuturor familiilor ocupaționale, plecând de la niște criterii de performanță definite, într-adevăr, sectorial, dar cu o procedură unitară. Asta era, de fapt, gândirea.”

Angajații care ar pierde bani prin noua lege a salarizării vor primi compensații timp de cinci ani. Legea nu va putea fi modificată fără riscul pierderii fondurilor din PNRR

Pîslaru a spus că majorările salariale din noua lege sunt calculate pe baza estimărilor de creștere economică ale României pentru următorii ani, inclusiv până în 2027. El a explicat că, teoretic, unele persoane ar putea avea salarii mai mici după aplicarea noii grile, dar legea va include un sistem de protecție. Astfel, cei care ar pierde bani vor primi sume compensatorii, astfel încât să își păstreze veniturile actuale timp de cel puțin cinci ani.

Oficialul a spus că viitoarele guverne ar putea modifica multe dintre măsurile actuale, însă noua lege a salarizării va fi mai greu de schimbat dacă este adoptată prin PNRR. El a explicat că România ar risca să piardă 770 de milioane de euro dacă legea este modificată în următorii cinci ani.

Pîslaru a precizat că proiectul nu a fost făcut nici de el, nici de fostul ministru Florin Manole, ci de echipa tehnică din Ministerul Muncii împreună cu experții Băncii Mondiale. El a subliniat că legea a fost pregătită pe baza unor analize tehnice detaliate. Oficialul a mai spus că pregătirea noii legi a început încă din 2022, când au fost analizate și comparate toate funcțiile din sistemul public pentru a se crea o grilă salarială unitară.

Despre sporul de doctorat, Pîslaru a explicat că specialiștii din minister și cei ai Băncii Mondiale au concluzionat că acesta nu se justifică. El a spus că sporul fusese reintrodus înainte ca fostul ministru să plece din funcție, însă a ales să revină la varianta tehnică a proiectului, care nu includea acest spor.

Referitor la gradația de merit, oficialul a declarat că aceasta a fost eliminată în urma analizei tehnice, dar că sistemul de recompensare a performanței nu va dispărea. În locul mai multor tipuri de bonusuri diferite, guvernul vrea să introducă o singură primă de performanță, aplicată la fel pentru toate domeniile din sectorul public.

„Există un principiu de protecție salarială care spune că nimeni care, în urma calculului, ar avea ceva de pierdut nu va pierde. Vor exista niște sume compensatorii care îți păstrează suma pe care o vei primi. Sunt sume pe care le primesc cel puțin cinci ani de zile. Acesta este marele avantaj al adoptării legii salarizării unitare ca jalon în PNRR, și anume că ai obligația să nu te atingi de ea timp de cinci ani, ca să nu pierzi cele 770 de milioane de euro.

Ar fi fără precedent în România postdecembristă. Nu a existat vreodată un interval de cinci ani în care România să nu încerce, prin diverse lobby-uri, să motiveze pe undeva ceva. Ei sunt cei care au conturat principiile acestui proiect. Este foarte important să înțelegem că exercițiul de pregătire a unei legi a salarizării este foarte minuțios și foarte mult legat de analize tehnice.

Reintroducerea sporului de doctorat. Din partea tehnică venise concluzia că nu se justifică, dar în weekendul respectiv a reapărut. Eu am preferat să revin la versiunea recomandată de Direcția de Salarizare și de Banca Mondială, care nu includea acest spor și avea justificările de rigoare.

În loc ca fiecare familie ocupațională să aibă propriul sistem — într-o parte o primă, în alta gradație de merit — se introduce un sistem unitar de primă de performanță, aplicat tuturor în același mod”, a punctat Pîslaru.