Noua lege a salarizării schimbă tot pentru bugetari. Ce se întâmplă cu salariile și sporurile. Florin Manole: Ne vom întinde cât ne e plapuma

Noua lege a salarizării nu va reduce veniturile bugetarilor, susține Petre Florin Manole. 

Autoritățile susțin că proiectul reprezintă unul dintre jaloanele importante asumate prin PNRR, iar întârzierea adoptării ar putea pune în pericol accesarea unor fonduri europene importante pentru România.

În acest context, Petre Florin Manole, fost ministru al Muncii și actual deputat PSD, afirmă că principiul de bază al viitoarei legi este că niciun salariu sau venit nu va fi diminuat.

Petre Florin Manole: „Nici un venit nu scade”

Deputatul PSD spune că proiectul aflat în lucru va păstra nivelul actual al veniturilor din sistemul public, însă va modifica structura sporurilor și raportul dintre salariile mici și cele mari.

„Până la urmă, ne vom întinde cât ne e plapuma, nu putem să cheltuim mai mulți bani decât avem și vom respecta acest principiu”, a declarat Petre Florin Manole la RFI.

Acesta a explicat că legea salarizării va fi construită în limitele bugetare asumate de România și în acord cu obiectivele privind deficitul bugetar.

Potrivit fostului ministru al Muncii, proiectul existent în Ministerul Muncii conține deja câteva principii considerate esențiale de partidele din coaliție.

„Există un draft, cel pe care l-am lăsat în Ministerul Muncii, vom vedea care sunt eventualele modificări, dar există un draft care are câteva repere esențiale. În primul rând, nici un venit nu scade, este un principiu agreat și prin protocolul cu Președinția. În al doilea rând, foarte multe sporuri dispar și anvelopa generală, că până la urmă mai puțin important este numele sporurilor, este important că anvelopa sporurilor scade, de la 30% la 20% pe ordonator de credite”, a spus Petre Florin Manole.

Sporurile din sistemul public ar urma să fie reduse

Una dintre cele mai importante modificări vizează limitarea sporurilor acordate în sectorul bugetar.

Noua lege ar urma să reducă plafonul total al sporurilor de la 30% la 20% pentru fiecare ordonator de credite.

Ce se schimbă prin noua lege a salarizării

Element	Sistem actual	Propunere nouă
Plafon sporuri	30%	20%
Diferență salariu minim – maxim	1 la 12	1 la 8
Principiul reducerii salariilor	Posibil în anumite reforme	Veniturile nu scad

Specialiștii spun că limitarea sporurilor reprezintă una dintre cerințele discutate frecvent în cadrul reformelor asumate prin PNRR.

Diferențele salariale dintre bugetari ar urma să scadă

Petre Florin Manole susține că noua lege va reduce și discrepanțele dintre salariile cele mai mici și cele mai mari din sistemul public.

În prezent, raportul dintre salariul minim și salariul maxim din sectorul public este de aproximativ 1 la 12.

Noua formulă propusă ar reduce diferența la 1 la 8.

„Diferența dintre cel mai mic și cel mai mare salariu din sistemul public scade și ea de la 1-12, cât este astăzi în legea în vigoare, la 1-8. Adică cel mai mare salariu, al președintelui, va fi de opt ori mai mare decât cel mai mic salariu din sistemul public”.

Experții spun că această măsură urmărește reducerea dezechilibrelor salariale și limitarea discrepanțelor dintre anumite categorii de bugetari.

Anvelopa salarială este limitată la 8 miliarde de lei

Deputatul PSD afirmă că proiectul noii legi a salarizării a fost construit împreună cu Ministerul Finanțelor și în dialog cu Comisia Europeană.

Potrivit acestuia, statul nu poate depăși limitele bugetare asumate în relația cu instituțiile europene.

„Anvelopa este de opt miliarde, o anvelopă destul de modestă, dar e atât cât și poate permite statul român în acest moment”.

Ce înseamnă „anvelopa salarială”

În economie și administrație publică, anvelopa salarială reprezintă suma totală alocată pentru plata salariilor și sporurilor din sistemul bugetar.

Guvernul trebuie să mențină aceste cheltuieli în anumite limite pentru a respecta țintele privind deficitul bugetar și sustenabilitatea finanțelor publice.

România riscă să piardă bani europeni dacă legea nu este adoptată

Noua lege a salarizării reprezintă unul dintre jaloanele importante asumate de România prin PNRR.

În cazul în care reforma nu este adoptată la timp, există riscul blocării sau întârzierii unor tranșe de fonduri europene.

Specialiștii în economie avertizează că relația dintre reforma salarizării și fondurile europene este una extrem de importantă pentru stabilitatea bugetară a României.

Guvernul promite consultări și dezbateri asupra proiectului

Petre Florin Manole spune că toate propunerile și amendamentele formulate în perioada următoare vor fi analizate înaintea formei finale a legii.

„Este și sarcina actualului ministru și sarcina Guvernului în următoarele zile, poate săptămâni de dezbateri, să găsească niște soluții pentru a integra acele dintre amendamente care se cuvin integrate, dar cu maximă prudență în legătură cu bugetul disponibil, pe care nu avem cum să-l depășim”.

Experții avertizează că legea salarizării va avea impact major asupra întregului sistem bugetar și asupra cheltuielilor publice din următorii ani.

Ce urmărește noua lege a salarizării

Potrivit informațiilor discutate până acum, reforma urmărește:

• reducerea dezechilibrelor salariale;
• limitarea sporurilor excesive;
• simplificarea sistemului de salarizare;
• respectarea țintelor de deficit bugetar;
• creșterea predictibilității salariale;
• alinierea la reformele asumate prin PNRR.

Reforma salarizării rămâne una dintre cele mai sensibile teme politice

Noua lege a salarizării este considerată una dintre cele mai importante și controversate reforme din sectorul public, deoarece afectează milioane de angajați bugetari.

Sindicatele urmăresc atent negocierile și avertizează că orice modificare privind sporurile sau grilele salariale poate genera tensiuni sociale și proteste.

În paralel, autoritățile încearcă să găsească un echilibru între presiunile bugetare, cerințele Comisiei Europene și solicitările angajaților din sectorul public.

 

Acest material este susținut de Partidul Social Democrat

Consultă aici notificarea de transparență conform Regulamentului UE 2024/900