PNRR, cel mai mare pericol economic al României. Radu Georgescu: Puneți-vă centura, urmează turbulențe serioase

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) continuă să fie una dintre cele mai importante surse de finanțare pentru investițiile publice din România. În același timp, apropierea termenelor-limită pentru îndeplinirea jaloanelor și reformelor asumate generează tot mai multe îngrijorări privind capacitatea țării de a utiliza integral fondurile europene disponibile. Economistul Radu Georgescu susține că principalul risc economic pentru România nu este deficitul bugetar, ci modul în care este implementat PNRR și avertizează asupra consecințelor care ar putea apărea dacă obiectivele asumate nu sunt finalizate la timp.

Radu Georgescu susține că riscul major pentru economie este legat de implementarea PNRR

Economistul Radu Georgescu afirmă într-o postare pe rețelele de socializare că urmărește de mai bine de un an evoluția PNRR și consideră că acesta reprezintă cel mai mare pericol economic cu care se confruntă România în prezent.

„De peste un an explic periodic, pe rețelele sociale, care este cel mai mare pericol economic al României. Nu, nu deficitul bugetar. Cel mai mare pericol se numeste PNRR”, spune acesta.

Georgescu spune că a analizat integral documentul și susține că multe dintre problemele semnalate de el în ultimele luni au fost confirmate recent și de declarațiile premierului Ilie Bolojan privind dificultățile întâmpinate în implementarea proiectelor și reformelor asumate în relația cu Comisia Europeană.

Potrivit economistului, mecanismul PNRR funcționează pe baza îndeplinirii complete a obiectivelor stabilite. El atrage atenția că un proiect sau o reformă nefinalizată integral poate afecta accesarea fondurilor aferente acelui obiectiv.

Gradul de realizare a jaloanelor este considerat insuficient

Radu Georgescu citează date publicate de instituțiile europene și afirmă că România a îndeplinit aproximativ 36% dintre jaloanele prevăzute în PNRR.

Acesta oferă ca exemplu componenta dedicată digitalizării administrației publice, unde, potrivit evaluării sale, progresul este mult sub nivelul așteptat.

Economistul arată că această componentă include obiective precum dezvoltarea cloudului guvernamental, realizarea unui centru național de date, implementarea unor aplicații digitale pentru instituții și consolidarea securității cibernetice.

În opinia sa, ritmul actual de implementare ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea României de a finaliza toate proiectele până la termenele stabilite prin program.

Două scenarii posibile în relația cu Comisia Europeană

În analiza sa, Georgescu vorbește despre două scenarii posibile privind evoluția PNRR.

Primul scenariu presupune aplicarea strictă a regulilor europene pentru obiectivele nefinalizate. În această situație, România ar putea pierde o parte din fondurile disponibile și ar putea întâmpina dificultăți suplimentare în finanțarea investițiilor planificate.

Al doilea scenariu presupune acceptarea unor ajustări sau flexibilizări din partea Comisiei Europene. Economistul consideră însă că o astfel de variantă ar putea fi însoțită de condiții suplimentare privind reformele și monitorizarea politicilor economice.

„Ne aflăm acum în fața a două posibilități:

Scenariul 1: Comisia Europeană respectă regulile

Obiectivele neîndeplinite înseamnă bani neîncasați și bani returnați.
România pierde miliarde de euro.
Finanțarea externă se reduce dramatic.
Economia face implozie
Nu, nu este o metaforă

Scenariul 2: Comisia Europeană închide ochii

Posibil, dar nu gratuit.
Vor veni condiții dure — reforme impuse, supraveghere strictă, pierderea autonomiei în decizii economice majore.
Foarte posibil acest proces va fi coordonat de FMI”, mai spune economistul.

„Puneți-vă centura. Urmează turbulențe serioase în România”, încheie Radu Georgescu.

Guvernul negociază în prezent modificarea unor obiective și transferul unor proiecte

Subiectul a fost abordat recent și de premierul Ilie Bolojan, care a declarat că România poartă negocieri tehnice cu Comisia Europeană pentru reevaluarea proiectelor și jaloanelor din PNRR.

Potrivit șefului Guvernului, autoritățile analizează care proiecte pot fi finalizate până la termenele-limită și care ar putea fi transferate pe componenta de împrumut pentru a reduce riscul pierderii finanțării europene.

Premierul a explicat că există și jaloane care nu mai pot fi îndeplinite în forma inițială, din motive obiective, iar România încearcă să obțină ajustarea unor indicatori pentru a putea continua absorbția fondurilor europene.