Sindicatele din Educație resping noua lege a salarizării. Federațiile spun că proiectul adâncește problemele din învățământ

Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” critică proiectul noii legi privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și solicită Parlamentului să modifice actul normativ, pe care îl consideră o nedreptate la adresa sistemului de învățământ.

Sindicatele din Educație resping noua lege a salarizării

Cele două organizații sindicale susțin că varianta actualizată a proiectului, prezentată drept o formă îmbunătățită, reprezintă în realitate o nouă ofensă la adresa personalului din educație. Potrivit acestora, proiectul încalcă angajamente asumate anterior de Guvern și ignoră obligațiile prevăzute de legislația în vigoare.

Sindicaliștii afirmă că, în loc să elimine inechitățile și să redea profesiei didactice statutul pe care îl merită, proiectul accentuează discriminările salariale, reduce atractivitatea carierei didactice și contribuie la accentuarea declinului sistemului de învățământ.

În comunicatul transmis, cele două federații susțin că proiectul ignoră prevederile Ordonanței de Urgență nr. 57/2023, adoptată în urma grevei generale din educație din anul 2023. Potrivit acestui act normativ, salariul profesorului debutant trebuie raportat la salariul mediu brut pe economie, iar întreaga grilă salarială trebuie construită astfel încât să stimuleze evoluția în carieră și să motiveze personalul didactic.

Reprezentanții sindicatelor susțin că noul proiect renunță la aceste principii și propune o grilă salarială care nu mai reflectă dezvoltarea profesională a cadrelor didactice. Ei arată că raportul dintre salariul profesorului debutant și salariul maxim al profesorului cu gradul didactic I și vechime maximă este sub nivelul considerat necesar, de cel puțin 1,47 la 1, pentru o evoluție profesională firească.

Sindicatele afirmă că proiectul nu respectă angajamentele asumate în anul 2024

Sindicatele afirmă, de asemenea, că proiectul nu respectă angajamentele asumate în anul 2024 împreună cu Banca Mondială și Ministerul Muncii. Potrivit acestora, atunci s-a convenit ca salariul maxim al unui profesor din învățământul preuniversitar, cu gradul didactic I și vechime maximă, să fie echivalent cu cel al unui medic specialist.

În forma actuală a proiectului, susțin federațiile, diferența dintre cele două salarii este de aproximativ 4.000 de lei în defavoarea profesorului. Totodată, sindicaliștii consideră inacceptabil faptul că salariul maxim al unui profesor din învățământul preuniversitar nu ajunge nici măcar la coeficientul 3 într-o grilă de salarizare construită pe o scară de la 1 la 8, apreciind că această ierarhizare subevaluează experiența profesională, performanța, responsabilitatea și rolul social al cadrelor didactice.

FSLI și Federația „Spiru Haret” mai susțin că majorările salariale față de varianta grilei prezentată în luna mai sunt doar simbolice. Potrivit calculelor prezentate de cele două organizații, profesorul debutant ar urma să primească în plus 410 lei brut, echivalentul a aproximativ 240 de lei net, iar profesorul cu gradul didactic I și peste 25 de ani vechime ar beneficia de o majorare de doar 164 de lei brut, aproximativ 96 de lei net.

Sindicaliștii consideră că aceste creșteri sunt nesemnificative raportat la nivelul de pregătire, responsabilitatea și importanța profesiei didactice.

Sindicaliștii critică propunerea Guvernului de a acorda o sumă fixă de 410 lei brut pentru activitatea de dirigenție

Totodată, aceștia critică propunerea Guvernului de a acorda o sumă fixă de 410 lei brut, respectiv aproximativ 240 de lei net, pentru activitatea de dirigenție, despre care afirmă că este una dintre cele mai complexe și consumatoare de timp din sistemul de învățământ, implicând o responsabilitate ridicată în relația cu elevii și părinții.

Comunicatul mai arată că proiectul diminuează indemnizațiile acordate pentru predarea în regim simultan, pentru activitatea desfășurată în zone izolate, pentru practica pedagogică și pentru alte drepturi specifice sistemului de învățământ.

Cele două federații sindicale susțin că proiectul nu poate fi analizat separat de măsurile deja adoptate prin Legea nr. 141/2025

Cele două federații sindicale susțin că proiectul nu poate fi analizat separat de măsurile deja adoptate prin Legea nr. 141/2025, care includ majorarea normei didactice, creșterea numărului de elevi din clase, reducerea tarifului pentru plata cu ora și plafonarea unor drepturi salariale.

În opinia sindicatelor, toate aceste măsuri fac parte din aceeași politică prin care educația este tratată ca un domeniu din care sunt reduse resursele financiare, și nu ca unul în care statul investește, accentuând problemele unui sistem pe care îl consideră deja subfinanțat.

FSLI și Federația „Spiru Haret” apreciază că această abordare reprezintă o decizie politică profund iresponsabilă, care ignoră importanța educației ca investiție în viitorul României.

În final, cele două organizații avertizează că Guvernul își asumă responsabilitatea pentru agravarea conflictului social din învățământ și pentru declanșarea unor noi acțiuni de protest. Totodată, ele fac apel la parlamentari să respingă proiectul de lege și să îl modifice, susținând că Legislativul are obligația de a corecta această situație. Sindicatele mai afirmă că parlamentarii care vor vota proiectul își vor asuma responsabilitatea politică și morală pentru accentuarea crizei din educație, degradarea sistemului de învățământ și diminuarea atractivității profesiei didactice.