Ilie Bolojan avertizează că România riscă să piardă 770 de milioane de euro din PNRR. Ce spune despre noua Lege a salarizării

Premierul interimar Ilie Bolojan susține că adoptarea noii Legi a salarizării este esențială pentru îndeplinirea jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Potrivit acestuia, în lipsa actului normativ, România ar putea pierde 770 de milioane de euro din fondurile europene și ar continua să mențină dezechilibrele salariale din sectorul public.

Ilie Bolojan spune că Parlamentul este singura instituție care poate adopta legea

Ilie Bolojan a respins criticile potrivit cărora Guvernul ar încerca să transfere responsabilitatea adoptării Legii salarizării către Parlament. El a explicat că aceasta este singura procedură legală prin care proiectul poate fi aprobat și a cerut convocarea unor sesiuni extraordinare, dacă va fi necesar, pentru ca România să își respecte angajamentele asumate prin PNRR.

Bolojan a declarat că nu este vorba despre evitarea răspunderii de către Executiv, ci despre exercitarea atribuțiilor constituționale ale Parlamentului, care trebuie să dezbată și să adopte proiectele legislative necesare.

„Aici nu e vorba de a muta răspunderea de la Guvern la Parlament, ci este singura posibilitate ca aceste legi să fie adoptate, folosirea prerogativei principale a Parlamentului României și anume dezbaterea și aprobarea acestor proiecte de legi, ceea ce cred eu că românii merită, dacă trebuie o sesiune extraordinară, dacă nu două, câte trebuie, în așa fel încât să putem să îndeplinim aceste condiții”, a spus Ilie Bolojan la B1TV.

România riscă să piardă 770 de milioane de euro dacă legea nu este adoptată

Premierul interimar a afirmat că noua Lege a salarizării a fost elaborată timp de doi ani, cu sprijinul Băncii Mondiale. El a recunoscut că actul normativ nu este perfect, însă consideră că neadoptarea lui ar avea consecințe financiare importante.

Potrivit lui Ilie Bolojan, România și-a asumat încă din urmă cu câțiva ani obligația de a adopta această reformă, iar întârzierea implementării ar putea conduce la pierderea unei finanțări de 770 de milioane de euro din PNRR.

Acesta a susținut că reforma salarizării urmărește și corectarea diferențelor existente între angajații din sectorul public care desfășoară activități similare, dar sunt remunerați diferit în funcție de instituția în care lucrează.

Reforma ar urma să reducă dezechilibrele salariale din sistemul public

Ilie Bolojan a explicat că actualul sistem de salarizare a fost modificat de numeroase ori în ultimii ani, ceea ce a generat diferențe importante între ministere și instituții.

În opinia sa, aceste diferențe produc nemulțumiri atât în rândul angajaților din sectorul public, cât și în rândul contribuabililor, care observă salarii ridicate fără ca acestea să fie întotdeauna însoțite de servicii publice mai eficiente.

Premierul interimar a precizat că noua lege nu presupune diminuarea salariilor celor care în prezent au venituri peste nivelul considerat normal, ci o creștere graduală a salariilor mai mici, astfel încât diferențele să fie reduse în timp.

El a estimat că aproximativ 60-70% dintre angajații din sectorul bugetar s-ar afla în categoria celor ale căror venituri ar urma să fie majorate gradual, în unele cazuri cu 10%, 15% sau chiar 20%, în cadrul procesului de corectare a inechităților.

„Nu spun că este o lege perfectă, subliniez. Dar logicile bunului simț sunt următoarele: dacă nu vom adopta această lege acum, vom pierde 770 de milioane de euro pentru România. Deci vom avea o pierdere imediată pentru că ne-am angajat că o să o facem, asta în urmă cu câțiva ani de zile. Și, din păcate, miniștrii Muncii, așa cum v-am spus, au amânat-o până în ultima clipă, fugind de această răspundere.

A doua logică este că, indiferent cine va fi la guvernare la sfârșitul acestui an, nu își va mai putea permite să țină salariile și pensiile la nivelul actual. Pentru că, trebuie să recunoaștem, inflația pe care am avut-o în această perioadă a afectat puterea de cumpărare și este logic ca să existe o indexare a salariilor care să compenseze rata inflației. Și atunci revin. Dacă tot facem asta, gândiți-vă ce se întâmplă dacă nu modificăm legea. Actualele dezechilibre printr-o indexare cu rata inflației vor fi și mai mari.

Deci cei care au nivele de salarizare peste cele normale vor câștiga și mai mult. Iar cei care au nivele de salarizare sub nivelul normal vor câștiga și mai puțin, raportat la cei care au salariile mai mari. Deci vom continua dezechilibrele.

Legea de salarizare, imperfectă cum este, corectează parțial aceste dezechilibre. De ce? Pentru că cei care au astăzi un nivel de salarizare mai mare decât cel normal nu le vor scădea veniturile, îi vor aștepta practic pe ceilalți la care salariile sunt mai mici să le crească până ajung la un nivel normal. Dar asta înseamnă că pentru acești oameni care sunt 60%, 70% din întreg sectorul bugetar, salariile ar urma să crească cu 10%, cu 15%, cu 20% și se începe un proces de corectare a inechităților”, a mai spus Bolojan.

Bolojan: Majorările salariale trebuie făcute în limita posibilităților bugetare

Premierul interimar a subliniat că salariile și pensiile nu vor putea rămâne pe termen lung la nivelul actual, în condițiile în care inflația a redus puterea de cumpărare.

El consideră că este firesc ca veniturile să fie indexate pentru a compensa inflația, însă a avertizat că, dacă actualele diferențe salariale nu sunt corectate înainte de aceste majorări, decalajele dintre diferitele categorii de angajați se vor accentua.

În același timp, Ilie Bolojan a precizat că orice creștere salarială trebuie realizată în limita posibilităților bugetare, susținând că economia României poate suporta în anul viitor majorări de aproximativ 12 miliarde de lei.

„Acum, revenind la Legea Salarizării Unitare și voi fi cât se poate de corect față de românii care ne urmăresc și care trebuie să înțeleagă în fapt care sunt problemele din spatele unor astfel de legi. Noi am avut legi de salarizare care au fost modificate de foarte multe ori, ceea ce a generat în sectorul public diferențe destul de mari de salarizare de la o categorie la alta, de la un minister la altul.

Oameni care fac aproape același lucru sunt încadrați la ministere diferite, au nivel de salarizare destul de diferit, ceea ce generează nemulțumiri atât în interiorul sectorului public, dar și nemulțumiri din afara sectorului public, pentru că oamenii, când văd nivele de salarizare care sunt foarte ridicate și nu văd în spate eficiență și rezultate și îmbunătățirea calității serviciilor publice, pe bună dreptate sunt frustrați.

Și atunci, România s-a angajat că va corecta acest lucru și va veni cu o lege care va încerca să corecteze aceste acumulări negative. Aceasta este prima chestiune”, a continuat Bolojan.