România lipsește din noua Coaliție împotriva rachetelor balistice. Radu Miruță: Nu mi se pare ceva grav. România este parte din foarte multe coaliții

Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a transmis un mesaj după ce zece state au semnat luni seară, în cadrul Coaliției de Voință de la Paris, o Declarație comună privind înființarea Coaliției integrate împotriva rachetelor balistice. Documentul a fost semnat de Danemarca, Franța, Germania, Italia, Țările de Jos, Norvegia, Spania, Suedia, Ucraina și Regatul Unit.

Radu Miruță spune că România dispune deja de scutul antibalistic de la Deveselu

România nu se numără printre statele fondatoare ale noii coaliții. Cu toate acestea, ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a declarat la TVR Info că România dispune deja de o capabilitate importantă de apărare împotriva rachetelor balistice prin intermediul scutului antibalistic amplasat la Deveselu.

Potrivit ministrului, sistemul de la Deveselu este destinat în principal apărării împotriva rachetelor balistice, oferind României o capacitate pe care alte state nu o dețin. El a apreciat că este benefic faptul că statele membre NATO își dezvoltă apărarea din mai multe direcții și a arătat că, la nivel militar, sunt analizate permanent necesitățile privind adaptarea și extinderea sistemelor defensive în funcție de evoluția amenințărilor.

„România are pe teritoriul național, la Deveselu, un scut antirachetă care este în principal împotriva rachetelor balistice. Deci România are o astfel de capabilitate pe care alte țări nu o au. E un lucru foarte bun că țările membre NATO se apără din mai multe unghiuri, sunt absolut convins că la nivel militar în permanență se analizează dacă nu cumva poziționările existente au devenit insuficiente și atunci trebuie să lărgim fasciculul de pe care ne apărăm”, a susținut ministrul interimar al Apărării.

Ministrul interimar a afirmat că absența României din noua coaliție nu reprezintă un motiv de îngrijorare

Radu Miruță a afirmat că absența României din noua coaliție nu reprezintă un motiv de îngrijorare, subliniind că țara este implicată în numeroase alte proiecte și inițiative desfășurate în cadrul NATO și al Uniunii Europene.

Ministrul a amintit că România s-a alăturat săptămâna trecută coaliției NATO Drone Edge. De asemenea, țara participă la proiectul Global Eye, care utilizează aeronave moderne capabile să supravegheze, de la altitudini foarte mari, diferite zone ale statelor participante.

Totodată, Radu Miruță a precizat că România s-a alăturat și coaliției NSM și că face parte din numeroase alte inițiative de cooperare în domeniul apărării, atât la nivel european, cât și în cadrul NATO.

„Nu mi se pare ceva grav că România nu este neapărat acum în această coaliție. România săptămâna trecută a intrat în această coaliție NATO Drone Edge. România este de asemenea parte a proiectului Global Eye, în care de la altitudini foarte mari niște aeronave foarte moderne supraveghează diverse puncte ale țărilor care fac parte la această coaliție. România a făcut join, s-a alăturat coaliției acelor NSM. România este parte din foarte multe coaliții, atât la nivel european cât și la nivel NATO”, a mai spus ministrul interimar al Apărării.

Declarația prin care a fost înființată Coaliția integrată împotriva rachetelor balistice precizează că membrii fondatori sunt Danemarca, Franța, Germania, Italia, Țările de Jos, Norvegia, Spania, Suedia, Ucraina și Regatul Unit. Documentul menționează, de asemenea, că noua coaliție rămâne deschisă aderării altor state care împărtășesc principiile și obiectivele acestei inițiative.

Declarațiile pot fi urmărite aici.

 

România desfășoară în prezent trei direcții de acțiune pentru consolidarea capacității de apărare antiaeriană

De asemenea, ministrul interimar al Apărării a mai spus că în domeniul apărării nu există un moment în care un stat să poată spune că este protejat împotriva tuturor amenințărilor. Oficialul a afirmat că România desfășoară în prezent trei direcții de acțiune pentru consolidarea capacității de apărare antiaeriană, în contextul incidentelor recente cu drone.

Potrivit ministrului, România își dezvoltă capabilități militare care se completează reciproc, recunoaște public deficiențele existente și încearcă să tempereze așteptările nerealiste din spațiul public privind nivelul actual de înzestrare al Armatei Române.

Radu Miruță a explicat că, încă din prima lună de mandat la Ministerul Apărării, după preluarea funcției în luna decembrie, a început o analiză amplă a tuturor scenariilor de amenințare. În cadrul acesteia au fost evaluate radarele existente, zonele de acoperire și altitudinile la care acestea pot detecta eventuale amenințări.

În urma analizei, ministrul a declarat că au fost identificate numeroase vulnerabilități în sistemul de apărare aeriană al României. El a precizat că, în luna februarie, a transmis către NATO o solicitare oficială privind capabilitățile de care România are nevoie pentru a acoperi aceste deficiențe, iar cererea a fost aprobată de Alianță.

„Prima lună la Ministerul Apărării am început să analizez toate scenariile, cu toate radarele, prin ce zonă, ce altitudine bat. Când am conștientizat că sunt foarte multe găuri în acest, așa-zis zid, primul lucru pe care l-am făcut în luna februarie este să trimit o adresă către NATO prin care să spun de ce avem nevoie și de ce capabilități avem nevoie”, a precizat el.

Ministrul interimar al Apărării a recunoscut că România a acumulat întârzieri în domeniul înzestrării militare

Ministrul interimar al Apărării a recunoscut că România a acumulat întârzieri în domeniul înzestrării militare. Potrivit acestuia, după transmiterea solicitării către NATO, autoritățile au accelerat procesul de achiziție a echipamentelor necesare prin mecanismul SAFE, desfășurând în ultimele luni o activitate intensă pentru identificarea și contractarea sistemelor necesare.

„România nu și-a făcut temele în timp. (…) A venit în banca ei și a făcut temele intens câteva luni de zile, zi și noapte”, a explicat Miruță.

Radu Miruță a afirmat că, după semnarea contractelor, a solicitat o întâlnire la nivel militar în cadrul NATO, în fața comandanților supremi ai celor 32 de state membre, unde a prezentat situația actuală a României și a recunoscut lipsa investițiilor necesare din anii anteriori în domeniul apărării antiaeriene.

„Știm ce n-avem, recunoaștem că n-am investit pentru a avea ce trebuie să avem”, a fost mesajul transmis atunci, potrivit ministrului.

Referindu-se la măsurile adoptate până la sosirea noilor echipamente, ministrul a explicat că Ministerul Apărării a redistribuit capabilitățile existente. Unele sisteme au fost mutate dintr-o zonă în alta, iar altele au fost reorganizate pentru a răspunde unor noi scenarii operaționale.

Oficialul a declarat că România nu dispunea anterior de echipamentele care au fost comandate recent și a afirmat că nu a existat o preocupare suficientă pentru dezvoltarea acestor capabilități.

Ajustările privind amplasarea și utilizarea capabilităților de apărare sunt realizate permanent

Întrebat despre eventualele responsabilități pentru situația actuală, Radu Miruță a precizat că răspunde în prezent de Ministerul Apărării și a arătat că cetățenii sunt cei care decid prin vot, în timp ce instituțiile abilitate pot verifica eventualele responsabilități privind lipsa investițiilor.

Ministrul a mai precizat că ajustările privind amplasarea și utilizarea capabilităților de apărare sunt realizate permanent, aproximativ o dată la două săptămâni, în funcție de evoluția situației de securitate și a conflictelor din regiune.

În plus, Radu Miruță a anunțat că unele sisteme de luptă antiaeriană au fost readuse din procesul de modernizare și integrate în dispozitivul de apărare, având capacități îmbunătățite pentru combaterea dronelor. Totodată, două sisteme noi au fost introduse în operațiuni, consolidând capacitatea de apărare antiaeriană a României.

„Suplimentar, am reușit să întoarcem de la modernizare niște capabilități de luptă antiaeriană care se suprapun modernizate, fiind mult mai mult în lupta cu dronele. Au mai venit vreo două sisteme noi, pe care nu le aveam la dispoziție și pe care de asemenea le-am băgat în operațiunea respectivă”, a precizat ministrul interimar.