Reforma salarizării unice declanșează un conflict total: Guvernul e dat în judecată, iar medicii, inspectorii ANAF și profesorii protestează

Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor a atacat în instanță Guvernul interimar Ilie Bolojan, cerând suspendarea noii legi a salarizării unice. Sindicaliștii acuză Executivul demis că își depășește atribuțiile constituționale prin inițierea unor reforme structurale. În paralel, valul de nemulțumiri se extinde masiv, generând proteste spontane în sănătate și ANAF, dar și negocieri tensionate în învățământ din cauza eliminării sporurilor.

Guvernul interimar, dat în judecată din cauza noii legi a salarizării. Sindicatele din penitenciare solicită Curții de Apel București suspendarea reformei salariale

Sectorul public din România traversează o criză juridică majoră, generată de decizia Executivului de a promova o nouă lege a salarizării unice, în ciuda statutului său politic incert.

Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP) a declanșat o acțiune în instanță, chemând în judecată Guvernul României, Ministerul Muncii, Secretariatul General al Guvernului și Ministerul Finanțelor.

Prin cererea depusă la Curtea de Apel București, organizația cere suspendarea și anularea tuturor demersurilor administrative legate de elaborarea noii legislații bugetare.

Reprezentanții FSANP își fundamentează demersul pe faptul că Executivul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură la data de 5 mai 2026. În viziunea sindicatului, un cabinet demis nu mai are dreptul constituțional să coordoneze o reformă care afectează peste 1,2 milioane de angajați plătiți din fonduri publice.

Conform cererii, federația solicită oprirea activității comisiilor și grupurilor de lucru, sistarea consultărilor cu ministerele și blocarea negocierilor externe asumate de ministrul interimar al Muncii la nivelul instituțiilor europene.

Executivul demis este acuzat de depășirea atribuțiilor constituționale privind administrarea curentă

Argumentul central al acțiunii juridice se bazează pe textul legii fundamentale. Sindicaliștii subliniază că, după adoptarea moțiunii de cenzură, Guvernul Bolojan a intrat în regim de interimat, având atribuții limitate strict la administrarea treburilor publice curente.

Se invocă articolul 110, alineatul 4 din Constituția României, potrivit căruia un executiv al cărui mandat a încetat îndeplinește doar actele necesare pentru gestionarea curentă a statului, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern.

În completare, juriștii invocă articolul 37, alineatul 3 din Codul Administrativ, care interzice unui guvern interimar să promoveze politici publice noi, să emită ordonanțe sau ordonanțe de urgență și să inițieze proiecte de lege.

FSANP consideră că noua lege a salarizării reprezintă o reformă structurală a statului, nu o operațiune de rutină. Totuși, Ministerul Muncii a publicat, la 25 mai 2026, proiectul legii, grilele și calendarul consultărilor, inclusiv o întâlnire cu Autoritatea Națională a Penitenciarelor pentru 29 mai.

Sindicaliștii atrag atenția că Executivul a angajat statul în negocieri cu Comisia Europeană, invocând un jalon PNRR scadent la 31 august 2026 și fonduri de 700 de milioane de euro.

Modificările propuse generează insecuritate juridică și reduceri de venituri în penitenciare

Ministerul Muncii a precizat în documentele oficiale că reuniunile nu reprezintă o consultare publică formală, ci un demers tehnic de colectare a informațiilor înainte de trimiterea proiectului în Parlament.

FSANP susține însă că pregătirea legii și discutarea grilelor reprezintă acte de politică publică incompatibile cu interimatul. Pe fond, proiectul prevede eliminarea indemnizației de hrană, reducerea sporurilor la 20% din salariul de bază și reconfigurarea coeficienților, măsuri care ar diminua veniturile din penitenciare.

Președintele FSANP, Cosmin Dorobanțu, a declarat public că un guvern demis nu poate reorganiza haotic salarizarea întregului sector public, nemulțumind toate categoriile profesionale, cu excepția politicienilor, ale căror salarii cresc substanțial.

Dorobanțu a adăugat că un ministru interimar nu are autoritatea de a negocia la Bruxelles drepturile salariale ale românilor și că principiile legale nu pot fi sacrificate în funcție de banii din PNRR.

„Un guvern demis nu poate redesena haotic salarizarea întregului sector public, nemulțumind toate categoriile profesionale, cu excepția politicienilor, cărora li se măresc salariile substanțial. Un ministru nu poate negocia la Bruxelles drepturile salariale ale bugetarilor și nu poate transforma interimatul într-un mandat de reformă salarială națională.

Constituția României și Codul Administrativ nu îi dă acest drept. Dreptatea, legalitatea nu au preț, iar principiile nu pot fi negociate în funcție de banii din PNRR”, este mesajul transmis de Cosmin Dorobanțu.

Valul de nemulțumiri cuprinde sănătatea și angajații ANAF

Nemulțumirile s-au extins rapid și s-au transformat în proteste. Angajații din sănătate, în special asistenții medicali și infirmierii, au declanșat proteste din cauza noilor calcule. De exemplu, la Spitalul de Copii „Grigore Alexandrescu”, salariul unui asistent de la camera de gardă ar putea scădea teoretic prin eliminarea sporului de pediatrie de 10-15%, deși autoritățile promit că diferențele vor fi acoperite prin plăți compensatorii.

Tensiuni au apărut și la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), unde inspectorii au protestat spontan timp de două ore. Silvia Lazăr, inspector ANAF, a explicat public că angajații au rămas fără sporuri în noua lege și că promisiunile privind includerea lor în salarii sunt amăgiri.

„Nu mai avem, doamnă, niciun spor, de ce ne amăgesc că se introduc sporuri în salarii, nu ne introduc”, a afirmat ea pentru ProTV.

Mariana Manea, de asemenea inspector, a subliniat că este inacceptabil ca un angajat trimis în control la multinaționale să aibă un salariu de 7.000-8.000 de lei, similar cu cel al unui casier din firmele verificate.

„Nu poți să trimiți un om în control la orice multinațională, la orice firmă și el să aibă un salariu de 7-8.000 de RON cât are casierul de acolo”, explică aceasta.

Proiectul propune pentru ANAF prime de performanță de anul viitor, dar criteriile nu sunt încă stabilite.

Profesorii continuă negocierile, însă modificările pentru anul 2027 stârnesc neîncredere

Negocierile au continuat joi, 28 mai 2026, cu sindicatele din educație. Noua lege elimină sporul de dirigenție de 10% și pe cel de uzură neuropsihică de 10%, iar sporul pentru zone izolate scade de la 20% la 15%. Sporul pentru învățământ special de 15% este eliminat, iar cel de handicap va fi inclus în salariul de bază.

Simulările arată că un profesor gradul I ar avea un brut de peste 10.200 de lei în 2026, dar în 2027 venitul ar putea scădea cu 597 de lei, diferență ce va fi compensată.

În schimb, debutanții ar avea o creștere de 17%, brutul urmând să urce de la 6.700 lei la 7.700 lei în 2027, fiind prevăzute și prime de performanță de până la o cincime din salariu.

Liderii sindicali reclamă însă că noul salariu al tinerilor este sub promisiunile din timpul grevei din 2023. Președintele sindicatului „Spiru Haret”, Marius Nistor, a afirmat că solicitarea obligatorie este ca salariul debutantului să ajungă la nivelul salariului minim brut pe economie, conform angajamentelor anterioare, cerând adaptarea grilei din 2024.